DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fostul preşedinte al Eurogrupului a vorbit despre o nouă criză economică: 'Multe țări nu ar face față.' Cum s-ar descurca România

youtube
criza economica, economie

Jeroen Dijsselbloem, fostul preşedinte al Eurogrupului, a declarat, joi după-amiaza, la Bucureşti, că, în ciuda recentei crize financiare, puţine ţări din zona euro şi-au făcut buffere fiscale, astfel că, dacă ar reveni o criză, prea curând, multe nu ar face faţă şocului, informează Mediafax. România are buffer.

„În prezent, creşterea economică a revenit în zona euro, de câţiva ani, 2017 a fost un an bun, deficitele sunt, în medie, sub 0,5% (din PIB), peste tot este sub 3% - deşi nu ştiu dacă să spun acest lucru după ultimele evoluţii din politica lui Emmanuel Macron -, rata şomajului a scăzut peste tot, exporturile au redevenit puternice, chiar dacă în 2018 a fost mai puţin puternic decât în anii precedenţi şi rata şomajului este încă ridicată în unele ţări. De asemenea, sunt foarte puţine ţări care şi-au făcut buffere fiscale, cu alte cuvinte, dacă ar reveni o criză, prea curând, multe guverne, sau ţări, nu ar putea face faţă acelui şoc”, a afirmat Jeroen Dijsselbloem, joi, după-amiaza, la Bucureşti, cu ocazia lansării cărţii sale „Eurociza”. Fost ministru de Finanţe al Olandei, între noiembrie 2012 şi octombrie 2017, Dijsselbloem este cunoscut mai mult pentru că a deţinut funcţia de preşedinte al Eurogrupului, între ianuarie 2013 şi ianuarie 2018.

Citește și:  Tensiuni pe tema Brexit. Junker: Prietenii noştri britanici trebuie să ne spună ce vor, în loc să ne facă să spunem ce vrem noi

Dacă multe dintre cele 19 ţări din zona euro nu au un buffer fiscal, România are, la Ministerul Finanţelor Publice (MFP), un buffer fiscal de aproximativ 5 miliarde de euro, care ar fi suficient pentru a-i acoperi cheltuielile timp de cinci luni, conform celor mai recente declaraţii ale ministrului de resort, Eugen Teodorovici. În schimb, miercuri, Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului, a declarat că se ia în calcul desfiinţarea acestui buffer, iar suma să fie realocată către fondul destinat administraţiilor locale.

Fostul preşedinte al Eurogrupului a subliniat că, în ciuda revenirii economice după criza începută acum zece ani, mulţi oameni din zona euro nu simt încă o îmbunătăţire a veniturilor.

„Când îl citesc sau îl aud pe ministrul de Finanţe că spune că acum suntem mult mai bine, mulţi oameni se îndoiesc, deoarece nu resimt o îmbunătăţire a salariilor, ceea ce creează numeroase animozităţi în societatea noastră. Taxele sunt încă ridicate în multe ţări. Acesta este subiectul principal în Franţa, dar recunosc că, spre deosebire de România, taxele din multe ţări sunt ridicate, dar au devenit tot mai mici pentru companiile mari. Dacă te gândeşti că la toate acestea se adaugă insecuritatea, migraţia etc., explică de ce este atâta tensiune în societatea noastră”, a atras atenţia Dijsselbloem.

De astfel, fostul preşedinte al Eurogrupului a remarcat că cele 19 state din zona euro se confruntă cu problema competitivităţii, iar principala resposanbilitate le revine guvernelor.

Citește și: Scandal MONSTRU la un spital din Botoșani - O asistentă a fost AGRESATĂ de mama unui copil pentru că nu a vrut să îl cheme un taxi

„Zona euro trebuie să se îmbunătăţească, trebuie să devină mai competitivă, productivitatea trebuie crescută, pentru a avea un potenţial de creştere mai ridicat. Responsabilitatea principală în această privinţă le revine, în continuare, în special, guvernelor. Da, acum avem mai multe instituţii, un cadru favorabil, fonduri, dar majoritatea acestor instrumentelor se află în mâna guvernelor, ele trebuie să-şi asume responsabilitatea, să încerce o îmbunătăţire, planuri de investiţii, care să le mărească agilitatea economiilor lor”, a mai afirmat Dijsselbloem.

În timpul cât a fost preşedinte al grupului miniştrilor de Finanţe din zona euro, olandezul a devenit cunoscut şi pentru remarcile faţă de disfuncţionalităţile zonei euro.

Marţi, a avut loc ultima şedinţă a Comisiei Naţionale de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro, în cadrul căreia au fost discutate proiectele finale ale documentelor ce vor sta la baza pregătirii trecerii României la moneda unică europeană: Raportul de fundamentare al Planului naţional de adoptare a monedei euro şi Planul naţional de adoptare a monedei euro. „În contextul discuţiilor pe marginea raportului de fundamentare, majoritatea covârşitoare a membrilor Comisiei au aprobat ca obiectiv realist pentru adoptarea monedei euro de către România orizontul de timp 2024-2026”, au precizat reprezentanţii Guvernului, ca fiind una dintre concluziile discuţiilor dintre membrii Comisiei.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.