Sute de mii de oi și capre au fost sacrificate în Grecia din cauza izbucnirii unei boli infecțioase, ceea ce ar putea afecta producția și exporturile celebrei brânzeturi feta.
Anastasia Siourtou se plimbă prin ferma ei pustie de la periferia orașului Karditsa, situat în regiunea Tesalia, în centrul Greciei. O liniște înfiorătoare domnește peste locul unde erau crescute 650 de oi. Pe 12 noiembrie, autoritățile veterinare au sacrificat toate animalele după ce a fost detectat un caz de variolă la oi și capre.
„La doi kilometri distanță se află o altă fermă. Au avut cazuri de variolă, dar le-au ascuns”, spune ea, aluzând la modul în care crede că turma ei a contractat boala, scrie BBC.
Doamna Siourtou, medic veterinar, explică impactul devastator al pierderii animalelor: „Eram aici în ziua în care oile au fost sacrificate. Este foarte crud, am simțit că nu am reușit să le protejez.”
Amenințare pentru producția și exporturile de feta
Variolei ovine și caprine este o infecție virală. Primele cazuri au fost detectate în nordul Greciei în august 2024, iar boala s-a răspândit rapid. Până la jumătatea lunii noiembrie, au fost înregistrate 1.702 cazuri, conform datelor Ministerului Dezvoltării Rurale și Alimentației. Detectarea unui singur caz într-o fermă impune sacrificarea întregii turme, iar până acum aproximativ 417.000 de oi și capre au fost eliminate, reprezentând 4-5% din efectivele anterioare.
Aproximativ 80% din laptele de oaie și capră din Grecia este folosit pentru producția de brânză feta, o denumire de origine protejată în Uniunea Europeană. Anul trecut, Grecia a exportat feta în valoare de 785 de milioane de euro, dintre care 520 de milioane de euro către țări din UE și 90 de milioane de euro către Marea Britanie.
Profesorul Dimitris Gougoulis de la Universitatea din Tesalia avertizează: „Cantitatea limitată de lapte disponibilă crește costurile de producție și face mai dificilă menținerea cantităților actuale [de feta] pe piață.”
Controverse și măsuri guvernamentale
Situația afectează profund și alți fermieri, precum Tassos Manakas, care a pierdut 873 de capete: „Obișnuiam să vin dimineața, să aud animalele behăind, să le mângâi. În ziua în care au fost sacrificate, eram aici. Dacă m-ai fi tăiat în acea zi, nu aș fi sângerat.”
Despăgubirile guvernamentale variază între 132 și 220 de euro pe oaie, însă fermierii consideră că acestea sunt insuficiente. Critici la adresa guvernului vizează și răspunsul lent la epidemie: un Comitet științific național a fost înființat abia la sfârșitul lunii octombrie 2025, la 14 luni după primul caz.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Dezvoltării Rurale și Alimentației afirmă: „Am implementat planul de eradicare a variolei ovine încă de la început, conform prevederilor protocoalelor europene. Rezultatul a fost atingerea unui număr de cazuri aproape zero în primăvara anului 2025. Decizia de a înființa comitetul științific în octombrie 2025 a fost luată sub presiunea unui singur factor: mulți fermieri nu au respectat măsurile de biosecuritate, ceea ce a dus la o explozie a numărului de cazuri.”
Situația rămâne dificilă, iar vaccinarea în masă este discutată intens. Fermierii solicită aprobarea vaccinării, dar guvernul avertizează că acest lucru ar putea afecta statutul Greciei în exporturile de lapte și brânză feta. Profesorul Gougoulis explică: „Ele nu previn complet infecția, iar virusul poate continua să circule în rândul populațiilor vaccinate.”
Mulți fermieri au recurs deja la vaccinări ilegale, ceea ce complică și mai mult controlul bolii. În ciuda pierderilor, unii, precum Haris Seskliotis, rămân determinați să continue: „Mă gândesc să înființez o nouă unitate împreună cu fiul meu pentru îngrășarea vițeilor. Nu am învățat nimic altceva decât să creștem turme.”
Comentează