Premium
Franța a început reforma sistemului de pensii în 2020, unificând cele 42 de scheme de pensionare, dar reforma a fost întreruptă de pandemie. Acum se propune creșterea vârstei de pensionare.
Şefa Guvernului francez, Elisabeth Borne a prezentat, recent, proiectul de reformă a pensiilor, prin care se dorește creșterea vârstei de pensionare, gradual până în 2030, de la 62 de ani, cât este în prezent, la 64 de ani, dar și schimbarea modalității de calcul a pensiei, având în vedere că se propune ca oamenii să contribuie mai mult pentru a primi o pensie completă – 43 de ani în loc de 41,5, până în 2027 în loc de 2034.
O altă modificare presupune eliminarea multor categorii care beneficiază în prezent de regim special de pensionare, ce le permite retragere anticipată. Nu vor mai beneficia de acest privilegiu angajaţii din transporturi, energie ori Banca Naţională.
În plus, pentru aceste categorii se schimbă și modul de calcul al pensiilor, fiind eliminat calculul avantajos al pensiei care ţinea cont de ultimele 6 salarii, şi nu de cei mai buni 25 de ani, ca în rest. Se va păstra, totuşi, un regim special pentru funcţionarii publici, şi pentru profesiile liberale, avocaţi şi artiştii.
Pensii diferite pentru bugetari, faţă de cei din privat
Franța are cea mai mică vârstă de pensionare din Uniune, de 62 de ani, chiar și mai mică dacă vorbim de polițiști. Pe de altă parte, Franța are două sisteme de pensii, unul general și unul special, prin proiectul de reformă dorindu-se eliminarea sistemului special de pensii speciale și toate avantajele care decurg din ele.
Practic, acum, există o paletă foarte variată de situații profesionale, care corespund la numeroase regimuri de pensii.
88% din populația activă ar beneficia de un regim general de pensii: salariații din sectorul privat, salariații independenți, persoanele cu funcții publice și artiștii.
În regimul special se regăsesc doar 7% din populația activă: funcționarii, salariații de la companiile naționale și locale de transport – cum este SNCF (căile ferate) ori RATP (regia de transport parizian) ori salariații de la companiile de gaz și de electricitate, birourile de notariat, salariații de la Opera din Paris și cei ai Comediei franceze.
Restul de 5% din populația activă aparține regimului agricol.
Cei care cotizează la regimul special, beneficiază, în general, de condiții mai bune pentru pensionare: este posibilă ieșirea înainte de vârsta legală chiar dacă au cotizat mai puțin dar există și un mod de calcul al pensiei mai avantajos, potrivit RFI.
Guvernul vrea să dispară regimul de pensii speciale
Prin Reforma pensiilor, guvernul francez dorește dispația regimurilor speciale și a atenționat că și acești salariați vor trebui să lucreze 2 ani suplimentari. O perspectivă care nemulțumește, automat, o parte a populației, care, a demarat deja ample proteste.
Justificarea guvernului este că dorește să stabilească un echilibru financiar pentru sistemul de pensii. Altfel spus, cere să se lucreze mai mult pentru a se putea cotiza mai mult la sistem.
În Franța, vârsta legală de ieșire la pensie, a trecut, în 2010, de la 60 la 62 de ani. Odată cu noua reformă, Executivul dorește să crească perioada activă, până la 64 de ani.
Practic, treptat, de la 1 septembrie se dorește adăugarea a câte 3 luni, pe an, pentru a se ajunge la 64 de ani, în 2030.
Acum, vârsta legală nu corespunde, mereu, cu vârsta reală de ieșire la pensie. Unii salariați nu au cotizat destul, ca ani, la sistemul de pensii, astfel că vor ieși mai târziu.
Iar chiar dacă nu au cotizat suficient, salariații vor ieși, în mod automat, la pensie, la 67 de ani. Guvernul s-a angajat să nu modifice acest termen.
Durata de cotizație este calculată astfel: pentru a se putea ieși la pensie cu o carieră completă, un activ trebuie să fi cotizat între 41 de ani și 5 luni și 43 de ani, în funcție de anul nașterii. Prin viitoarea reformă vor fi necesari între 42 și 43 de ani.
Polițiștii pot ieși la pensie la 52 de ani în Franța
Unii salariați pot ieși, la ora actuală, la pensie înainte de termenul legal, adică la 62 de ani. Este cazul celor care sunt încadrați în anumite regimuri speciale. Este cazul polițiștilor, care, pot pleca la pensie la 52 de ani.
Ori, a celor care au lucrat în condiții oarecum extreme – în spații cu o temperatură foarte scăzută, conductorii de tren, cei care au lucrat în mină ori au avut o muncă dificilă din punct de vedere fizic.
Este cazul și celor care au început să lucreze, foarte de tineri, înainte de vârsta de 20 de ani.
Bineînțeles, cei care suferă de invaliditate ori de un handicap, pot ieși, de asemenea, anticipat la pensie.
Cum se calculează pensia
Suma pensiei este calculată, în prezent, în funcție de regimul la care a cotizat ori a depins de-a lungul carierei, de durata de cotizare și de salariul avut.
Spre exemplu, pentru un artizan ori un comerciant, pensia de bază ia în calcul veniturile medii din cei mai buni 25 de ani.
Iar pentru funcționari contează salariile, fără prime, din ultimii 6 ani de activitate.
Altfel spus, o pensie minimă, pentru o carieră completă, va fi de circa 85% din salariul minim pe economie (care se situează la circa 1.200 de euro, net, pe lună).
Cheltuielile cu pensii ale Franței reprezintă 15,9% din PIB, peste media UE de 13,6%.
Potrivit OCDE, fondul pentru pensii reprezenta aproape 14% din PIB-ul Franței, în 2018. Iar potrivit Eurostat, în 2019, Franța aloca aproape 34% din PIB pentru protecția socială, față de 28%, media UE.
Citește și: Ghid pentru munca în străinătate: ce salarii oferă Franţa şi la câte sisteme de pensii trebuie cotizat
Sondajele arată că 68% din populație nu este de acord cu măsura.
Proteste majore în toată Franța
Joi, opt dintre cele mai mari sindicate din Franţa au anunţat că este doar "prima zi de greve şi proteste", dacă guvernul nu renunţă la planurile de mărire a vârstei de pensionare. Pe aeroportul Orly, din Paris, 20 la sută dintre curse a fost anulate.
În Paris, doar două linii de metrou funcţionau în această dimineaţă - cele care pot merge automat, fără conductor, scrie BBC. De asemenea, multe trenuri care conectează oraşele ori sunt folosite de nevetişti nu au mai plecat din gări. Inclusiv Eurostarul, care face cursa Paris - Londra a fost afectat de greve. Grevele au afectat şi sectorul energetic, care avea probleme să menţină ritmul de furnizare.
De asemenea, o grevă a angajaţilor din rafinării a afectat livrarea de combustibili. La proteste s-au alăturat şi sindicaliştii din Educaţie. Aproximativ 70% dintre profesorii de şcoală primară din Franţa au anunţat că sunt în grevă, astăzi, la fel şi 50% dintre profesorii de gimnaziu. Ministrul de Interne din Franţa, Gerald Darmanin, a declarat că 10.000 de poliţişti şi militari au fost mobilizaţi pentru a menţine ordinea la protestele desfăşurate în Paris, Marsilia sau Toulouse.
