Franța vrea ca modelul grec al taberelor închise pentru migranţi să fie aplicat şi în alte ţări mediteraneene, precum Italia, Spania sau Malta

"Vrem ca modelul grec să fie aplicat şi în alte ţări mediteraneene, precum Italia, Spania sau Malta", porţi de intrare pentru migranţi şi refugiaţi în Europa, a declarat Gerald Darmanin într-un interviu pentru AFP.

Duminică, ministrul de interne s-a dus pe insula greacă Samos din Marea Egee, situată vizavi de Turcia, unde autorităţile elene au inaugurat cu mare pompă la sfârşitul lunii septembrie o tabără "închisă şi cu acces controlat", înconjurată de sârmă ghimpată şi turnuri de pază.

Solicitanţii de azil pot ieşi doar între orele 8.00 şi 20.00 şi trebuie să prezinte amprentele digitale şi o insignă electronică la poarta magnetică de la intrare.

Această tabără a înlocuit-o pe cea veche, supraaglomerată şi sordidă, situată lângă portul Vathi. Grecia s-a angajat să construiască şi alte tabere "închise" ca cea de la Samos, cu fonduri UE, pe alte patru insule din Marea Egee.

"Cerem ţărilor din sudul UE să facă precum grecii şi să controleze mai mult frontierele externe, iar alte ţări să accepte un sistem de solidaritate", a spus ministrul francez, potrivit Agerpres.ro.

Pentru multe ONG-uri pentru drepturile omului, inclusiv Amnesty International, această nouă tabără "împiedică identificarea eficientă a persoanelor vulnerabile" şi "limitează accesul solicitanţilor de azil la servicii".

"În opinia oamenilor care au lucrat în fosta tabără Vathi, dar şi a solicitanţilor de azil, condiţiile de viaţă sunt mai bune", a dat asigurări totuşi ministrul francez.

"Această tabără impresionantă a fost concepută ca un centru de aşteptare şi le permite grecilor să-şi controleze graniţele", a adăugat el.

Comparativ cu 2015, când unii jihadişti s-au infiltrat în fluxul de refugiaţi sosiţi în Grecia pentru a ajunge în Europa şi mai ales pentru a participa la atentatele din 13 noiembrie, securitatea a fost consolidată pe insulele greceşti.

"Există încă temeri de atacuri teroriste, dar astăzi în Franţa ameninţarea este în esenţă endogenă, în interiorul ţării noastre", a precizat Gerald Darmanin.

Franţa, care va deţine preşedinţia semestrială a Uniunii Europene din ianuarie, intenţionează să facă din consolidarea frontierelor externe europene o prioritate.

"Am dori ca toate ţările care se află la graniţele Europei să poată avea aceeaşi politică de control şi înregistrare a persoanelor ce intră pe teritoriul european, în special pentru chestiuni de securitate", a precizat ministrul francez.