Premium
stiripesurse.ro vă prezintă principalele teme ale zilei din presa de mâine:
Adevarul:
Conceptul geopolitic Intermarium, despre care am vorbit de aproape un deceniu, a început să prindă contur după ce Rusia a revenit la statutul de putere regional majoră şi este compus din foştele state comuniste din Europa de Est: ţările baltice, Polonia, Slovacia, România, Ungaria şi Bulgaria. Scopul său este să descurajeze orice mişcare potenţială a Rusiei către vestul Europei, iar SUA susţin acest concept, scrie analistul George Friedman.
Polonia şi România, „state fundaţii“
Cele două state-fundaţii ale Intermarium sunt Polonia şi România, care au dezvoltat legături militare strânse. Ţările balticele sunt deja implicate. Singurul stat est-european care până acum a făcut figură separată de acest bloc a fost Ungaria, care a dezvoltat legături egale cu Rusia, dar şi cu SUA. Există însă semnale puternice că şi Ungaria este pregătită să se alăture. Guvernul de la Budapesta a anunţat recent că Ungaria va participa, pentru prima oară, la un exerciţiu militar multinaţional în Marea Neagră, alături de România şi Bulgaria. Atunci, flancul estic al Peninsulei europene va avea un grup coeziv, susţinut de o putere globală, care formează o linie de demarcaţie între Rusia şi restul Europei susţine George Friedman, fost analist principal al Stratfor, pe portalul geopoliticalfutures.com.
Unii sunt în mod evident îngrijoraţi de aceast bloc. Puţini din Europa doresc să revină la politica Războiului Rece. Majoritatea europenilor cred că pot fi satisfăcute interesele ruseşti fără a crea o nouă linie de descurajare. De asemenea, susţinerea SUA pentru acest nou bloc geopolitic provoacă în mod direct una dintre cele mai importante instituţii din Europa, NATO. Deşi statele din Intermarium fac parte din NATO, funcţional ele se pot baza doar pe SUA, deoarece NATO nu poate oferi cu adevărat asistenţă militară fără ajutor din partea Americii.
Şi Uniunea Europeană este preocupată. Majoritatea membrilor Intermarium se află în afara zonei euro, însă constituie zona cea mai dinamică din punct de vedere economic din Europa. Economiile din Europa de Est sunt în creştere şi se bucură de muncitori extrem de bine calificaţi şi relativ ieftini şi provoacă status quo-ul economic, reprezentat de hegemonia corporaţiilor în stilul anilor 1950 care domină economia europeană. (Mai multe detalii AICI)
Hotnews:
Romania este tara membra a Uniunii Europene care are, de departe, cea mai mare mortalitate infantila, care cheltuie cel mai putin pentru sanatatea si educatia populatiei, dar care a parasit anul trecut, in premiera, pozitia de al doilea cel mai sarac stat, arata raportul "Romania in Uniunea Europeana", realizat de Institutul National de Statistica (INS) si citat de News.ro.
Astfel, in 2016, Romania a depasit cu putin Croatia dupa produsul intern brut (PIB) pe locuitor la paritatea puterii de cumparare, indicatorul-cheie dupa care se masoara nivelul real de dezvoltare al natiunilor, ajungand la 59% din media UE.
Datele INS arata ca, in 2016, Romania a ajuns la un nivel al PIB/locuitor la paritatea puterii de cumparare de 17.200 euro, fata de 17.100 euro in cazul Croatiei si 13.900 euro in cazul Bulgariei, tarile pe care depaseste.
Cu toate acestea, Romania ramane pe ultimul loc la unii indicatori-cheie care arata calitatea vietii populatiei.
Astfel, Romania era anul trecut tara membra a UE cu cea mai mare mortalitate infantila, de 7,6 decese la 1.000 nascuti-vii, de peste doua ori mai mare fata de media UE, de 3,6 / 1.000 nascuti-vii.
Urmatoarele tari dupa Romania in acest clasament sunt Bulgaria (6,6) si Malta (5,8).
De asemenea, Romania este si tara cu cele mai mici cheltuieli pentru sanatate, cu 5,14% din PIB, si pentru educatie (2,99% din PIB), datele fiind valabile pentru 2014, ultimul an pentru care exista date disponibile, arata raportul mentionat. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Mai există business bancabil nou în România la nivelul companiilor româneşti? Toţi bancherii prezenţi la ZF Bankers 2017 au susţinut ferm că da.
Însă, dacă te uiţi la cifrele agregate, răspunsul este total contrar. Piaţa de creditare corporate stagnează, dacă nu chiar scade. Dacă o bancă dă astăzi un credit, mâine vine un client şi rambursează un alt credit, aşa că rezultatul este zero.
De altfel, băncile îşi plimbă clienţii corporate între ele în încercarea de a obţine business. Dacă azi un bancher câştigă un client pentru că îi da condiţii mai bune, o altă bancă îl pierde. Mâine poţi să-l pierzi tu. Aşa că rezultatul este zero.
Multinaţionalele câştigă teren în fiecare zi, la nivelul anului 2015 aveau o pondere de 49% în businessul din România, faţă de 47% cât au companiile româneşti. Iar multinaţionalele au nevoie mai puţin de finanţare bancară locală pentru că stau pe un surplus imens de cash de la centru.
Mai mult decât atât, în ultimii cinci ani, România a pierdut cel puţin 100.000 de companii şi 15% din rândul firmelor cu venituri de peste 1 milion de euro, arată datele companiei de risc Coface.
Economia şi businessul nu prea mai generează clienţi noi la nivelul companiilor româneşti, bancabili, care să ia un credit. Marea majoritatea firmelor care apar sunt la nivel microîntreprinderilor care se bazează pe resurse proprii.
Un SRL-D sau un Start-up Nation nu poate înlocui un business de 1 milion de euro care iese din piaţă prin insolvenţă.
Numai 2% din companiile intrate în insolvenţă, peste 100.000, au revenit pe piaţă.
Este doar o situaţie conjuncturală, pentru că nu toate firmele şi-au revenit din criză sau este o problemă structurală a businessului românesc, în sensul că în structura actuală a atins plafonul intern de creştere şi nu mai are unde să crească, decât prin mâncarea reciprocă a pieţei fiecăruia?
Mai mult decât atât, furnizorii au devenit principalii bancheri din România pentru companiile româneşti şi nu cu sume mici, ceea ce arată că o bună parte din firme nu mai apelează la bancă sau nu sunt bancabile şi se bazează pe frunizori ca să primească marfă şi să-şi continue activitatea. (Mai multe detalii AICI)
Digi24:
Pentru agenții Mossad de sex feminin, viața este ca un film, poate mai mult decât în cazul bărbaților. Își asumă o serie de acțiuni într-o lume a intrigilor, cu multe nopți nedormite și, uneori, flirt, în condiții de pericol extrem, toate de dragul statului. De multe ori, activitatea lor se răsfrânge neplăcut asupra familiilor lor, scrie The Times of Israel.
Pentru prima dată în istoria serviciului secret al statului Israel, cinci agente Mossad au povestit, sub anonimat, perspectiva femeii și a activităților clandestine desfășurate în activitatea de spionaj. Au vorbit despre riscurile la care sunt expuse și despre limitele până la care sunt dispuse să meargă. Indiferent de cât de vitală este misiunea, există în cazul lor un punct critic peste care nu vor trece și nici nu li se va cere să îl depășească.
Femeile, care dețin funcțiile de comandant sau mai mari (echivalentul coloneilor sau generalilor de brigadă), au fost implicate în unele dintre cele mai îndrăznețe și importante operațiuni ale agenției.
Una dintre agente, numită „Yael” în interviu, a declarat că flirtul este un joc corect atunci când vine vorba de securitatea națională. Ea a recunoscut că femeile au anumite „avantaje” față de bărbați: „Un bărbat care dorește să obțină accesul într-o zonă interzisă are mai puține șanse de a fi lăsat... O femeie zâmbitoare are șanse mai mari de succes”.
„Folosim feminitatea, pentru că orice mijloc prin care să obții un avantaj este viabil”, a confirmat Efrat, cel mai înalt comandant operațional feminin din Mossad. „Dar chiar dacă ne gândim că modul de avansare a misiunii este de a ne culca cu șeful de personal al președintelui iranian Mahmoud Ahmadinejad, nimeni în Mossad nu ne-ar permite să facem asta. Femeile nu sunt folosite în scopuri sexuale. Flirtăm, dar nu facem sex”, susține Efrat. (Mai multe detalii AICI)
