Premium
Cluj-Napoca, Brașov sau Oradea, orașe care au atras turiștii ca un magnet, lipsesc din clipul pentru promovarea turismului cultural şi de city break lansat de Ministerul Turismului. Oficialii din Minister au ales să promoveze orașe ca Sibiu sau Târgu Jiu, decizia fiind contestată pe Facebook.
Cluj-Napoca, oraș cu evenimente internaţionale și festivaluri, a devenit un adevărat pol al culturii şi sportului, în ultimii ani, cunoscut pe plan mondial. Lipsește, însă, din clipul de pomovare a turismului. Potrivit Ministerului Turismului, durata limitată a clipului a impus selecţia oraşelor care sunt descrise ca fiind „cu importante simboluri pentru români”.
City break în oraşe fără aeroport sau cu doar două obiective turistice
Clipul promovează, prin intermediul calătoriei unui cuplu, oraşele Alba Iulia, Sibiu, Târgu Jiu, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Bucureşti. Potrivit unei declaraţii a ministrului Turismului, Bogdan Trif, citat în descrierea materialului, „clipul va contribui la creșterea notorietății României ca destinație turistică competitivă în privința turismului cultural".
Ministrul spune că acest clip „va fi prezentat în cadrul evenimentelor internaționale, precum și prin intermediul unor campanii publicitare și de marketing care vor duce la conturarea României ca destinație pentru pasionații de turism cultural și pentru turiștii care preferă experiențele de tip city-break".
Numai că oraşele Alba Iulia şi Târgu Jiu nu au aeroport, iar în condiţiile în care infrastructura rutieră din România suferă, turiştii străini ajung cu dificultate în oraşele prezentate în clip. În Târgu Jiu, singurele obiective menţionate în clip sunt Coloana Infinitului şi Poarta Sărutului şi Masa Tăcerii din Parcul Central Constantin Brâncuşi.
Lipsa municipiului Cluj-Napoca din clipul de promovare al ministerului a fost comentată pentru MEDIAFAX de şeful Centrului de Informare turistică ce ţine de Primăria Cluj-Napca, Manuela Cîmpean.
„Nu cred că cineva are un răspuns logic, nu găsesc decât argumente pro, nu am niciun argument contra, nu am nicio explicaţie să nu fie Clujul printre oraşele din clip. Nu contest calitatea celorlalte oraşe, nu cred că suntem în concurenţă, este loc pentru fiecare. Dar este absolut inexplicabil faptul că un oraş ca şi Clujul, care e atât de iubit şi apreciat pe plan naţional şi internaţional nu se regăseşte pe această listă", spune Manuela Cîmpean, şeful Centrului de Informare turistică.
Aceasta motivează necesitatea prezenţei Clujului într-un astfel de material de promvare prin prisma faptului că relevanţa istorică a oraşului „e de necontestat”, fiind atâtea personalităţi „care îşi leagă numele de Cluj”.
„Poate că sunt subiectivă, dar este cel mai important oraş al ţării, după Capitală. E un oraş frumos, cu un patrimoniu impresionant, totodată tânăr, vibrant, plin de viaţă şi de evenimente. A fost Capitală Europeană a Tineretului, a fost Oraş European al Sportului, este un oraş european şi anul acesta mai mult ca oricând. Se bucură de apreciere şi recunoaştere atât pe plan naţional cât şi internaţional. Deci clar este un oraş care merită să se regăsească pe harta turistică a României”, a completat Manuela Cîmpean.
Potrivit acesteia, va exista o discuţie cu cei din minister, însă strategia oraşului în materie de promovare nu se va schimba.
„O să avem o discuţie cu reprezentanţii departamentului de promovare al ministerului, dar noi rămânem cu strategia noastră. Nu cred că faptul că lipsim din acel clip ne va afecta în vreun fel - Clujul este deja un oraş recunoscut atât pe plan naţional şi internaţional. Nu ne va afecta imaginea sau statutul", a conchis Manuela Cîmpean.
Clujul e tot mai prezent pe harta internaţională a turismului
Cu evenimente precum festivalul de film TIFF sau Untold şi Electric Castle ce atrag zeci de mii de participanţi la fiecare ediţie, dar şi obiective inedite precum Salina Turda, Clujul a devenit tot mai prezent pe harta mondială, fiind o atracţie pentru turişti din toate colţurile lumii.
De altfel, oraşul a găzduit, în ultimii ani, mai multe evenimente culturale şi sportive internaţionale, având titlul de Capitală Europeană a Tineretului în 2015 şi Oraş European al Sportului în 2018.
Statisticile Centrului de informare turistică din Cluj-Napoca (care se referă la persoanele care s-au adresat centrului - n.red.) arată că în primele zece luni ale anului 2018 peste 460.000 de turişti din România şi străinătate au vizitat oraşul de pe Someş. Durata medie de şedere a acestora tinde spre două zile.
Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în primele şapte luni din 2018, Clujul a fost pe locul patru pe ţară, după Bucureşti, Braşov şi Constanţa, cu 359.000 de turişti sosiţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică. Acelaşi loc îl ocupă şi în privinţa numărului de înnoptări ale turiştilor, cu 668.7000 de înnoptări în primele şapte luni.
Creşterea turismului în Cluj a fost susţinută şi de dezvoltarea aeroportului din oraş, de unde în prezent se operează zboruri către 38 de destinații din 19 țări din Europa și Orientul Mijlociu.
Clipul de promovare al ministerului, criticat pe Facebook
Lansarea clipului de către Ministerul Turismului în mediul online a fost primit cu critici din partea utilizatorilor reţelei de socializare Facebook, pe de o parte pentru calitatea materialului, pe de altă parte tocmai pentru faptul că oraşe precum Cluj-Napoca, Oradea sau Braşov, dar şi zone precum Bucovina sau Maramureşului nu au fost prezente.
„Acesta nu este un mod de a promova România, se vede ca acest videoclip a fost realizat de oameni incompetenți. În primul rand majoritatea atracțiilor turistice prezentate în videoclip se situateza în orașe sau zone care nici măcar nu au aeroport, ceea ce înseamnă că pentru turiști. acest demers va fi foarte greu ca sa ajungă la destinațiile dorite și ca să fiu sincera, calitatea videoclipului lasă mult de dorit. Dar totuși o întrebare: Unde se afla orașele: Cluj Napoca, Brașov, Sighișoara, Oradea, Iași. etc în acest videoclip? Aceste orașe sunt cele mai potrivite pentru un City break și apoi atracțiile mai puțin cunoscute să fie promovate la urmă”, a scris Holhoş Niculina Andreea.
„Cuiva ar trebui să îi fie ruşine pentru filmul ăsta. Atât celor care l-au produs, cât şi celor care l-au acceptat", a scris Laviniu Lazar.
