Germania a ajuns la un acord de principiu cu Comisia Europeană privind strategia naţională de construire a unor noi centrale electrice, un pas esenţial pentru securitatea energetică a celei mai mari economii europene în contextul eliminării treptate a producţiei pe bază de cărbune, relatează Reuters.
Germania trece pe energie obținută din gaze naturale
Berlinul intenţionează să lanseze în 2026 licitaţii pentru o capacitate totală de 12 gigawaţi (GW), cu accent pe centrale pe gaze naturale, a anunţat joi Ministerul Economiei.
Autorităţile germane descriu acordul ca fiind un element-cheie pentru asigurarea continuităţii alimentării cu energie electrică, într-o perioadă în care Germania îşi reduce rapid capacităţile pe cărbune şi nucleare, crescând dependenţa de surse regenerabile intermitente.
”Prin aceste licitaţii pe termen scurt punem bazele unei aprovizionări sigure cu energie electrică şi, implicit, ale competitivităţii industriei germane”, a declarat ministrul Economiei, Katherina Reiche.
Potrivit planului, cea mai mare parte a noii capacităţi, aproximativ 10 GW, va trebui să poată produce electricitate pe perioade îndelungate, pentru a asigura stabilitatea sistemului energetic. Deşi strategia vizează în principal centrale pe gaze, Ministerul Economiei precizează că nu exclude alte tehnologii, atât timp cât acestea pot livra energie în bandă şi pot susţine reţeaua în perioadele de consum ridicat sau producţie redusă din surse regenerabile.
Tranziţia treptată către hidrogen
Un element central al strategiei este tranziţia treptată către hidrogen. Centralele care vor fi construite în cadrul acestui program trebuie să fie capabile să funcţioneze cu hidrogen cel târziu până în 2045, anul în care Germania şi-a propus să atingă neutralitatea climatică.
Autorităţile subliniază că această cerinţă este aliniată obiectivelor climatice pe termen lung ale Uniunii Europene, dar permite utilizarea gazelor naturale ca soluţie de tranziţie în următoarele două decenii.
Cu toate acestea, strategia nu este încă definitivă. Berlinul a precizat că procedurile de aprobare a ajutoarelor de stat nu au fost finalizate şi că planul va trebui să primească undă verde finală din partea Comisiei Europene înainte de a fi pus în aplicare. Acest aspect este esenţial, întrucât schema de sprijin financiar pentru noile centrale trebuie să respecte regulile europene privind concurenţa şi subvenţiile publice.
Marile companii energetice germane urmăresc de mult timp clarificarea cadrului de reglementare. Grupuri precum RWE, Uniper şi EnBW au semnalat că sunt pregătite să investească în noi capacităţi, dar doar în condiţiile în care regulile permit o operare profitabilă pe termen lung.
Directorul general al Uniper, Michael Lewis, a salutat acordul cu Bruxelles-ul, calificându-l drept ”un pas urgent şi necesar pentru a face tranziţia energetică din Germania mai eficientă din punct de vedere al costurilor şi mai pragmatică”.
El a subliniat că flexibilitatea în ceea ce priveşte momentul trecerii la hidrogen va permite operatorilor să ia decizii economice realiste.
Ministerul Economiei a mai anunţat că strategia prevede licitaţii suplimentare pentru noi capacităţi în 2027 şi în perioada 2029–2030, toate centralele rezultate urmând să fie disponibile cel târziu în 2031. Acest calendar reflectă presiunea tot mai mare asupra sistemului energetic german, pe măsură ce capacităţile pe cărbune sunt retrase, iar cererea de electricitate este aşteptată să crească odată cu electrificarea industriei, transporturilor şi încălzirii.
Acordul de principiu cu Bruxelles-ul marchează astfel un moment important în politica energetică a Germaniei, indicând o abordare mai flexibilă a tranziţiei energetice, care combină obiectivele climatice cu necesitatea menţinerii securităţii energetice şi a competitivităţii economice.
Comentează