Premium
National:
Iata ca s-a ajuns la un punct de cotitura, in care procurorii anticoruptie se vad nevoiti sa ceara conducatorilor Serviciului de Informatii Externe sa le transmita negru pe alb care din suspectii si inculpatii DNA sunt generali SIE si care nu! Desigur, un astfel de demers va aprinde si mai mult spiritele, gestul extrem al procurorilor, daca vor ajunge sa-l faca, urmand sa primeasca tot felul de conotatii.
Asta cu toate ca, dupa cum reiese din informatiile intrate in posesia noastra, mai multi procurori care ancheteaza unele dintre cele mai spectaculaose dosare din ultima vreme sunt pur si simplu „bruiati” de nenumaratele aluzii mai mult sau mai putin fatise ale celor audiati cum ca ar fi „acoperiti” SIE. Ceea ce, daca ar fi adevarat, s-ar pune serios problema daca dosarele acestora nu ar trebui preluate de catre procurorii militari, care au propriul serviciu anticoruptie.
Oricum, situatia este mai mult decat incalcita, mai ales ca intre cele doua institutii, DNA si SIE, colaborarea o fi ea una sublima la bilanturile oficiale, dar in realitate pur si simplu nu exista. Mai mult, initiatii sistemului cunosc foarte bine ca toate serviciile de spionaj din lumea asta care se respecta le pot oferi celor cu grade superioare, implicati in diverse misiuni complexe inclusiv acoperirea unei duble identitati. Asa ca incercarea procurorilor de a afla care dintre „clientii” DNA sunt sau nu sunt generali SIE se anunta una mai mult decat spinoasa (…)
Zona gri
Desigur ca, mai ales dupa ce Mihai Razvan Ungureanu le-a dat cu flit, oamenii Laurei Codruta Kovesi sunt perfect constienti ca trimiterea unei astfel de cereri oficiale, prin care sa ceara practic „catalogul” ofiterilor fie ei operativi sau „acoperiti” i-ar scoate pur si simplu din „pepeni” pe mai-marii SIE. Care s-au burzuluit deja doar la auzul vestii ca unii procurori de provincie ar incepe sa puna tot mai multe intrebari pe aceasta tema. Numai ca, s-ar putea ca, nereusind sa afle date din alte „surse alternative”, anchetatorii sa recurga si la acest gest, unul cu adevarat fara precedent. Si care ar putea dinamita bruma de stabilitate ce a mai ramas in sistem. Iar daca „solicitantii” de informatii isi pot motiva gestul prin aceea ca trebuie sa stie daca unii dintre cei pe care ii cerceteaza beneficiaza sau nu de un statut oficial in cadrul SIE, sefii serviciului pot lesne, la randul lor, sa nu ofere nicio informatie, invocand caracterul strict secret al documentelor respective. Si uite cum, chiar si cu o astfel de solicitare, s-ar ajunge din nou la un punct mort al anchetelor. Unele care, foarte probabil, vor arata intr-un sfarsit ca suspectii nu sunt nici „generali” SIE, dar nici „chiauni” care spun numai baliverne. Si ca, de fapt, graviteaza de ani de zile intr-o asa-numita „zona gri” a SIE, una de unde au putut face bani, foarte multi bani, pe care insa acum nu prea ii mai pot cheltui decat pe afara…
Ziarul Financiar:
Pentru a ajunge preşedintele Americii, ai nevoie de foarte mulţi bani pentru campania electorală, iar cifrele au ajuns de proporţii astronomice în bătălia pentru Statele Unite. Analiştii politici spun că Hillary Clinton are nevoie de cel puţin 1mld. de dolari pentru a ajunge la Casa Alba, exact cât a reuşit să strângă Barack Obama în cele două dăţi când a câştigat alegerile.
Banii necesari pentru campania electorala se obţin din donaţii, dar şi din participarea la cine organizate, avându-l ca personaj principal pe cel care candidează penru Biroul Oval. Participanţii cumpără un „bilet”, iar banii reprezintă donaţia către campania Clinton.
Conform FT, care a studiat programul lui Hillary Clinton, candidata Parchetului Democrat ar ieşi la câte trei mese pe zi cu donatori. Spre exemplu, pe 24 august, a avut două mese a câte o oră jumătate în Hamptons, cartierul de bogătaşi din New York.
La primul dineu festiv, organizat de Lisa şi Patrice Gautier şi avându-i drept gazde pe Tim Cook, şeful de la Apple, şi Lisa Jackson, au luat parte 375 de participanţi, iar un bilet de intrare a costat 2.700 de dolari. Tim Cook a plătit peste 50.000 de dolari.
Peste jumătate de oră, la locuinţa celei care a fost soţia lui Steve Jobs, fostul şef Apple, Laurene Powell Jobs, au participat 20 de invitaţi, iar contribuţia fiecăruia a fost de 200.000 de dolari – Hillary a strâns astfel peste 4 mil. de dolari dintr-un foc.
Pe 22 august, la casa fostului baschetbalist Earvin „Magic” Johnson se adunau în jurul orei 5 după-amiaza 500 de oameni, fiecare cu 2.700 de dolari în mână pentru donaţii. Gazdele au plătit 27.000 de dolari.
Pe 23 august, la locuinţa Jessicăi Biel şi a lui Justin Timberlake, preţul biletului urcase deja la 33.400 de dolari şi au participat 100 de oameni. Gazdele au pus la dispoziţie şi o cabină foto, care a fost atracţia principală a serii – cine nu ar vrea o poză cu aşa-zisul viitor preşedinte, eventual cu autograf?
Hillary Clinton se bazează pe susţinătorii săi democraţi în privinţa fondurilor, mai ales pe cei cu resurse financiare considerabile. Obama a strâns în 2012 peste 1 mld. de dolari, atribuind reuşita nu numai donatorilor cu renume, ci şi oamenilor de rând. „Fiecare cinci dolari contează”, a spus Obama în 2012.
În 2016, Hillary Clinton strâns peste 90 mil. dolari numai în luna iulie, bani adunaţi strategic de la nume mari ale Americii: Lynn Forester de Rothschild, Jimmy Buffet sau Tim Cook. „Trebuie să ştii să te foloseşti de reguli şi să excelezi pe fiecare nivel. Iar unul dintre nivele este chiar strângerea de fonduri”, a spus de Rothschild, potrivit FT.
Clinton le-a semnalat susţinătorilor că donaţia medie în luna iulie a fost de doar 44 de dolari, dar democraţii se bazează totuşi pe donatorii giganţi din finanţe, tehnologie şi divertisment. Trump a strâns peste 127 mil. de dolari până acum din donaţii şi finanţare proprie, dar personalităţile înstărite din America tind să doneze către democraţi, Hillary având deja peste 430 mil. dolari acumulaţi din donaţii.
