O propunere legislativă depusă la Senat de Cătălin-Daniel Fenechiu (PNL), Cristian Ghinea (USR) și Victoria Stoiciu (senator neafiliat) ar schimba radical politica penală a României în materia drogurilor: deținerea, cumpărarea, cultivarea și alte operațiuni făcute pentru consum propriu nu ar mai fi infracțiuni, indiferent dacă este vorba despre droguri de risc sau droguri de mare risc, ci simple contravenții.
Proiectul B544/2026 a fost înregistrat la Senat pe 5 octombrie, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Inițiatorii au solicitat și procedură de urgență, potrivit fișei legislative.
Deși inițiatorii insistă în expunerea de motive că „proiectul nu legalizează niciun drog”, efectul juridic esențial este unul de dezincriminare extinsă. Pentru consumatorul prins cu droguri pentru sine, dosarul penal și riscul unei condamnări ar fi înlocuite, în cele mai multe dintre situațiile vizate de proiect, cu o amendă contravențională.
Mai mult, proiectul nu se limitează la simpla posesie. Ar fi scoase din sfera penalului inclusiv cultivarea, producerea, fabricarea, cumpărarea, iar într-o modificare cu efecte deosebit de ample, chiar introducerea sau scoaterea din România a drogurilor, dacă autorul susține și se stabilește că acestea erau destinate propriului consum.
De la închisoare la amendă de 1.000 de lei
În prezent, Legea nr. 143/2000 pedepsește cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deținerea de droguri de risc pentru consum propriu cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendă penală. Pentru drogurile de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la șase luni la trei ani.
Proiectul celor trei senatori elimină caracterul penal al tuturor acestor fapte. Pentru drogurile de risc ar urma să existe doar o amendă între 1.000 și 1.500 de lei, iar pentru drogurile de mare risc amenda ar fi între 1.500 și 3.000 de lei.
Nu ar mai exista condamnare penală, cazier sau pedeapsă cu închisoarea pentru fapta de deținere ori cumpărare destinată consumului propriu.
Și nu este vorba doar despre canabis. Proiectul folosește categoriile generale de „droguri de risc” și „droguri de mare risc”, ceea ce înseamnă că mecanismul de dezincriminare vizează inclusiv substanțele încadrate în prezent de lege în categoria drogurilor de mare risc.
Chiar și aducerea drogurilor din străinătate ar deveni contravenție
Una dintre cele mai drastice modificări privește trecerea frontierei cu droguri. În prezent, introducerea sau scoaterea din țară, importul ori exportul de droguri de risc fără drept se pedepsesc cu 5 până la 15 ani de închisoare. Dacă este vorba despre droguri de mare risc, pedeapsa prevăzută de lege ajunge la 10 până la 20 de ani.
Proiectul introduce însă o excepție radicală atunci când drogurile sunt destinate consumului propriu. Într-o asemenea situație, introducerea sau scoaterea din țară a drogurilor de risc ar fi sancționată doar cu amendă între 1.500 și 2.000 de lei, iar în cazul drogurilor de mare risc amenda ar fi între 2.000 și 3.500 de lei.
Pentru a evita utilizarea Codului vamal ca incriminare alternativă, inițiatorii modifică și art. 271 din Codul vamal, precizând expres că infracțiunea prevăzută acolo nu se aplică acestor situații.
Practic, o faptă care în prezent poate atrage, în cazul drogurilor de mare risc, o pedeapsă legală de până la 20 de ani de închisoare ar putea ajunge să fie sancționată cu o amendă contravențională dacă se demonstrează că substanța era adusă exclusiv pentru consumul autorului.
Proiectul nu stabilește nicio cantitate maximă
Un element sensibil este că proiectul nu stabilește niciun prag cantitativ care să delimiteze consumul propriu de trafic. Nu există în text o limită de un gram, cinci grame sau un anumit număr de doze.
Aceasta înseamnă că diferența dintre o simplă contravenție și o infracțiune gravă de trafic va depinde în continuare de probele privind destinația drogurilor: cantitate, ambalare, conversații, bani, cântare, eventuale acte de vânzare și alte împrejurări.
Inițiatorii precizează chiar în expunerea de motive că „traficul de droguri, sub toate formele acestuia, rămâne integral infracțiune” și că delimitarea față de consumul propriu se va face „pe baza materialului probator”.
În practică însă, aceeași substanță găsită asupra unei persoane poate conduce fie la o amendă de câteva mii de lei, fie la un dosar pentru trafic, cu pedepse de ani grei de închisoare.
Amenzile ar putea fi achitate la jumătate din minim
Regimul propus este chiar mai puțin sever decât ar putea sugera limitele de amendă înscrise în proiect. Textul stabilește expres că noilor contravenții li se aplică regimul general prevăzut de OG nr. 2/2001.
În acest sistem există posibilitatea achitării, în termenul legal, a jumătate din minimul amenzii (sistemul ablațiunii). Astfel, pentru deținerea sau cumpărarea unui drog de risc pentru consum propriu, unde proiectul prevede o amendă de 1.000-1.500 de lei, suma efectiv achitată ar putea coborî la 500 de lei.
În cazul drogurilor de mare risc, amenda de 1.500-3.000 de lei ar putea însemna o plată de 750 de lei.
Pentru introducerea în țară a unui drog de mare risc pentru consum propriu, fapta pentru care legea actuală prevede până la 20 de ani de închisoare, proiectul stabilește o amendă de 2.000-3.500 de lei, ceea ce ar putea însemna plata a 1.000 de lei, prin aplicarea regimului general contravențional.
Tot OG nr. 2/2001 permite, în anumite condiții, aplicarea avertismentului pentru faptele de gravitate redusă.
Drogurile sunt confiscate, dar consumatorul nu mai ajunge în penal
Proiectul nu transformă posesia drogurilor într-o activitate licită. Polițistul, jandarmul, polițistul de frontieră, polițistul de penitenciare sau personalul vamal ar putea constata fapta și ridica substanțele. Natura drogului ar urma să fie stabilită printr-un laborator specializat, iar substanțele ar fi confiscate și distruse.
În locul urmăririi penale ar exista un proces-verbal de contravenție și o amendă.
Inițiatorii recunosc explicit natura reformei, definind-o ca trecerea „de la pedeapsa penală” la „sancțiunea administrativă cuplată cu asistența medico-socială”. Tot ei susțin că resursele statului ar trebui redirecționate de la urmărirea consumatorilor către combaterea marilor rețele de trafic.
Apar spațiile în care consumul de droguri va fi permis și supravegheat medical
Proiectul introduce și o premieră pentru România, constând în spații special amenajate pentru consumul supravegheat al drogurilor.
În prezent, punerea la dispoziție a unui local ori a unui alt spațiu accesibil publicului pentru consumul ilicit de droguri sau tolerarea consumului în asemenea locuri este infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la doi la șapte ani. Noua lege ar crea o excepție.
Unitățile sanitare ar putea amenaja spații autorizate de direcțiile de sănătate publică în care persoane de peste 18 ani, diagnosticate drept consumatori dependenți, să-și administreze drogurile sub supravegherea medicilor sau asistenților medicali.
Personalul medical trebuie să fie pregătit să intervină în caz de supradoză, dar unitatea medicală nu ar avea voie să ofere sau să procure drogurile. Consumatorul trebuie să vină cu substanța proprie.
Mai mult, proiectul spune expres că deținerea drogului în interiorul acestor spații nu constituie nici măcar contravenție. Prin urmare, dacă în restul țării posesia pentru consum ar rămâne formal ilicită, în interiorul centrelor autorizate ar exista un regim legal de tolerare a deținerii și consumului.
Un paradox: poți fi amendat în drum spre centrul unde ai voie să consumi
Textul creează și o situație juridică dificil de explicat practic. Consumatorul dependent trebuie să vină la centrul medical cu propriile droguri, deoarece unitatea nu i le poate furniza.
Odată intrat în spațiul autorizat, deținerea substanței nu mai constituie contravenție. Dar până să ajungă acolo, persoana transportă drogul pe stradă, iar această deținere rămâne contravenție.
Proiectul nu introduce o excepție pentru deplasarea către centrul de consum supravegheat și nici un prag cantitativ special.
Dezincriminarea s-ar aplica și condamnărilor din trecut
Efectele proiectului nu sunt limitate la persoanele prinse după intrarea sa în vigoare. Textul conține dispoziții tranzitorii prin care se aplică principiul legii penale de dezincriminare pentru faptele devenite contravenții.
Persoanele reținute, arestate preventiv sau aflate în arest la domiciliu exclusiv pentru asemenea fapte ar urma să fie puse imediat în libertate.
În cazul celor care execută deja o pedeapsă sau o măsură educativă, instanța ar urma să se sesizeze din oficiu, iar persoanele condamnate pentru faptele dezincriminate vor fi scoase și din evidența cazierului judiciar.
Foarte important, faptele comise înainte de intrarea în vigoare a legii nu vor putea fi sancționate retroactiv nici măcar contravențional.
În consecință, unele dosare aflate acum pe rol ar putea înceta, iar unele condamnări definitive și-ar pierde efectele.
Inițiatorii: „Proiectul nu legalizează niciun drog”
Cei trei parlamentari încearcă să traseze în expunerea de motive o distincție clară între legalizare și dezincriminare.
„Proiectul nu legalizează niciun drog”, afirmă inițiatorii, arătând că deținerea rămâne ilicită și sancționată contravențional, în timp ce vânzarea, administrarea către alte persoane și îndemnul la consum rămân infracțiuni.
Însă amploarea dezincriminării este considerabilă. Nu este scoasă din penal doar posesia unei cantități mici de canabis, ci cultivarea, producerea, fabricarea, prepararea, transformarea, cumpărarea și deținerea tuturor categoriilor de droguri pentru consum propriu, iar regimul contravențional ar fi extins chiar și la introducerea în România a drogurilor de mare risc.
În plus, ar exista spații autorizate în care deținerea și consumul nu ar mai constitui nici contravenție.
Parlamentarii invocă eșecul actualei politici antidrog
Expunerea de motive este construită pe o critică dură la adresa politicii actuale. Inițiatorii susțin că aproximativ 80% dintre persoanele cercetate penal sunt simpli consumatori și afirmă că dosarele privind substanțele psihoactive au ajuns să reprezinte o mare parte din activitatea DIICOT. Ei invocă 520 de persoane condamnate definitiv pentru deținere pentru consum propriu în 2025 și susțin că resursele poliției și parchetelor sunt orientate disproporționat către consumatori.
Modelul prezentat drept reper este, între altele, cel al Portugaliei, care a dezincriminat la începutul anilor 2000 deținerea pentru consum propriu și a mutat intervenția statului către sancțiuni administrative și servicii medicale.
Inițiatorii estimează că reforma ar elibera resurse ale poliției, parchetelor și instanțelor, ar facilita accesul voluntar la tratament și ar reduce consecințele sociale ale condamnării penale.
Comentează