Singurul Exit Poll din Romania disponibil online, 06.12.2020 21.00. Au mai rămas 25 ore 44 minute
 
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Giganţii elicopterelor se bat pe România

Adevarul:

Francezii de la Airbus şi americanii de la Bell Helicopter concurează pentru piaţa elicopterelor din România. Nevoia tot mai acută a ţării noastre de a înlocui flota de elicoptere Puma învechite a atras atenţia producătorilor francezi şi americani, care se luptă să obţină un contract cu Guvernul.
În timp ce Airbus aşteaptă doar un semn favorabil din partea autorităţilor române pentru a produce primul aparat de zbor chiar în fabrica din Ghimbav, ţel care poate fi atins cel mai devreme la finalul anului viitor, Bell Helicopter vrea să folosească piese produse la Braşov pentru a livra elicoptere Viper. Atât reprezentanţii Airbus, cât şi cei ai Bell au avut luna aceasta întâlniri cu oficialii români.
Producătorul francez Airbus Helicopters a anunţat că principala sa ambiţie este să transfere activitatea din fabrica din Marignane, Franţa, în cea recent inaugurată din Ghimbav, Braşov, pentru ca aceasta din urmă să devină singura sursă de elicoptere H215. De asemenea, compania a transmis că intenţionează să realizeze un întreg ciclu industrial în fabrica din România pentru producţia acestui elicopter. Mai bine zis, compania intenţionează să construiască primul elicopter românesc în fabrica de la Ghimbav chiar la finalul anului 2018, cel mai devreme, în funcţie de comenzile pe care le primeşte. Principala ţintă a sa este obţinerea unui contract cu Guvernul pentru înlocuirea flotei româneşti de elicoptere.
România să conducă prin exemplu
Reprezentanţii Airbus au declarat că intenţionează să creeze în România un cluster de furnizori pentru fabrica de elicoptere de la Ghimbav, dar producţia nu poate începe decât după ce compania va primi o comandă semnificativă care să asigure fluxul minim de producţie.
Olivier Michalon, Senior Vice President Europe Airbus Helicopters, şi-a exprimat interesul pentru un contract cu statul român. El a declarat însă că acesta nu este o condiţie pentru începerea producţiei în Ghimbav, dar este important ca România să conducă prin exemplu. „Atunci când vrei să exporţi un produs, un elicopter, una dintre primele reacţii ale celui care prospectează este să se întrebe dacă ţara care îl fabrică îl şi cumpără. Şi este adevărat că argumentul pentru a cumpăra H215 va fi puternic dacă România ar lua decizia de a fi client de lansare al H215”, a spus el.
Ambiţia companiei este ca România să devină centrul de excelenţă pentru elicopterul H215 şi să îl exporte la nivel mondial, planificând să aibă afaceri pe toate cele 5 continente. „În termeni mai simpli, un H215 fabricat în România poate fi vândut oriunde în lume şi poate fi văzut drept un elicopter românesc”, a declarat Michalon.
El a precizat că este în interesul naţional să fie dezvoltată industria aerospaţială românească, iar dacă România nu este interesată să coopereze pentru dezvoltarea acesteia, atunci există o problemă. „Nu trebuie să avem un contract pentru elicoptere cu România sau cu altcineva, ci trebuie să avem destulă încredere că România va conduce ca exemplu”, a precizat Michalon (...)
Bell vrea să livreze elicoptere
Viper Americanii de la Bell vin cu o variantă mai puţin atractivă pentru economia românească. Aceştia vor să fabrice în România doar anumite părţi ale elicopterelor Viper pe care apoi România să le importe de la producătorul american.
La finalul anului trecut, Bell a anunţat încheierea unui memorandum cu IAR Ghimbav în vederea unei colaborări, care ameninţă poziţia Airbus. Ei nu au condiţionat însă explicit colaborarea cu IAR de achiziţia aparatului de zbor de către armata română, însă au precizat că elicopterul ar fi un candidat puternic pentru acoperirea nevoilor de tehnică militară.

Mediafax:

Incidentele militare au vizat distrugătorul american USS Porter şi s-au produs pe 10 februarie în Marea Neagră, a declarat marţi seară căpitanul Danny Hernandez, purtătorul de cuvânt al Comandamentului SUA în Europa.
În momentul producerii incidentului, distrugătorul USS Porter participa la exerciţiul naval "Scut Maritim 2017" ("Sea Shield 2017"), desfăşurat, conform Forţelor Navale americane, în Marea Neagră, în largul Portului Constanţa, în perioada 1-10 februarie.
Avioane ruse s-au apropiat de distrugătorul USS Porter în mod "nesigur şi neprofesionist", pe 10 februarie, în Marea Neagră, a acuzat marţi seară Danny Hernandez, purtătorul de cuvânt al Comandamentului SUA în Europa, citat de site-ul agenţiei Reuters.
Potrivit oficialului american, au existat trei incidente separate care au implicat avioane militare ruse şi distrugătorul USS Porter. În primul incident au fost implicate două avioane de vânătoare ruse Suhoi Su-24, iar în al doilea a fost un aparat Suhoi Su-24; al treilea incident a implicat un avion Iliuşin Il-38.

Digi24:

Anturajul lui Vladimir Putin a salutat rezultatul alegerilor din America, dar bucuria a fost de scurtă durată – până când s-a văzut exact cu cine au de-a face: cu un insurgent. Revoluția electorală a lui Trump în Statele Unite a aprins imaginația, dar în aceleași timp a scormonit temerile elitelor ruse, scrie Foreign Policy într-un articol de analiză.

Efortul de a căuta o cheie către modul de gândire a lui Trump, pentru a-i prevedea direcțiile politice, s-a concentrat mai degrabă pe personalitatea lui instabilă, simplistă, narcisistă, răzbunătoare, de natură să alimenteze teoriile conspirației care vedeau în el un fel de candidat manciurian sau o marionetă a Kremlinului. Ceea ce majoritatea observatorilor au întârziat să recunoască a fost măsura în care, dincolo de masca lui de showman, Trump se consideră un insurgent revoluționar a cărui misiune este să dărâme vechiul regim al Americii. Stilul lui este menit să zdruncine Congresul, să-i surprindă pe oponenți și să-i pregătească terenul pentru războiul anti-establishment.
Potrivit strategului-șef de la Casa Albă, Stephen Bannon, Trump se poziționează ca un lider mondial al unei mișcări antiglobalizare, antiliberale, naționaliste. „Asistăm la nașterea unei noi ordini politice și cu cât mai disperate devin elitele media, cu atât mai puternică devine noua ordine politică”, a declarat Bannon pentru The Washington Post.
Liderii ruși, obsedați cum sunt de teama față de „revoluțiile colorate”, pot înțelege mai bine decât americanii și europenii natura radicală a schimbării politice ce se petrece la Washington. Când vine vorba de revoluția lui Trump, rușii sunt în aceeași poziție în care, cu un secol în urmă, era Statul Major german. În 1917, guvernul german ajungea la concluzia că cea mai bună șansă pentru o victorie a Germaniei în Primul Război Mondial era să izbucnească o revoluție în Rusia. De aceea le-a permis unora dintre liderii bolșevici, inclusiv lui Lenin, să treacă prin Germania în drumul lor către Rusia. Însă în 1918, guvernul german a început să se teamă că virusul revoluției, la a cărui răspândire în Rusia contribuise indirect, s-ar putea să se întoarcă împotriva înseși Germaniei, ca un bumerang. Foreign Policy afirmă că discuțiile pe care le-a avut cu lideri și experți ruși arată că astăzi și aceștia au temeri și îndoieli similare.
Nu avem cum să știm dacă amestecul Rusiei a contribuit decisiv la deranjanta victorie a lui Trump, scrie Foreign Policy. Mai corect este să spunem că pentru Kremlin rezultatul a fost echivalent cu un dar divin. O victorie a lui Hillary Clinton ar fi putut însemna un dezastru pentru Rusia și chiar ar fi putut duce la război. Însă dacă au salutat înfrângerea lui Hillary Clinton, rușii sunt total nepregătiți pentru schimbarea de regim de la Washington. Acum, că Trump a ajuns la putere, elitele politice de la Moscova au încetat să se mai bucure. Și recunosc că poziția Rusiei a devenit dificilă.

RFI:

Comisarul european pentru Economie, Pierre Moscovici se întâlneşte miercuri cu premierul Greciei, Alexis Tsipras, la Atena pentru a debloca discuţiile în privinţa ajutorului financiar acordat statului elen. Publicaţia Le Monde s-a uitat peste situaţia din Grecia şi notează că situația nu este deloc roz. Așadar se întreabă : ‘Oare cum se vor încheia cu adevărat problemele financiare ale Greciei ?’ Soluţia părea simplă: creditorii Greciei vor accepta să renunţe efectiv la o parte din bani, pentru a mai elibera din presiunea existentă. Dar momentul nu este unul propice pentru statele din zona euro care au dat aceşti bani.
La început de an, Atena şi creditorii săi au vorbit despre noi liste de reforme care ar trebui adoptate pentru a face faţă termenelor de rambursare existente până către mijlocul anului: cel puţin 7 miliarde de euro trebuiesc găsite pentru a fi achitată datoria elenă către Banca Centrală Europeană şi către Mecanismul European de Stabilitate. Reprezentanţii creditorilor, printre care se află și Fondul Monetar Internaţional sunt aşteptaţi zilele acestea în Grecia pentru a discuta situaţia înainte de întâlnirea Eurogrupului, prevăzută pentru data de 20 februarie. Este reuniunea informală a miniştrilor de Finanţe din zona euro.
La finele lui ianuarie miniştrii au discutat despre o revizuire a programului de ajustare economică al Greciei. Miniștrii au îndemnat autoritățile elene și instituțiile europene să reia negocierile pentru a conveni asupra unui pachet de reforme. La Atena se va discuta despre reforma pieţei muncii şi cea a privatizărilor.
De şapte ani Grecia este conectată la perfuzii. Ajutorul financiar internaţional obligă adoptarea unui plan de austeritate în condiţiile în care populaţia locală este aproape sufocată de aceste măsuri pe care le consideră extreme. Premierul Alexis Tsipras afirma în week-end că este pregătit să discute dar cere ca eventualele reforme să fie rezonabile. Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene a recunoscut într-un interviu acordat unui post de radio german că situaţia este ’ instabilă’.
Până în 2018, Grecia va fi alimentată cu 86 de miliarde de euro. Bruxelles se teme că va fi nevoie însă şi de mai mulţi bani. Conform previziunilor prezentate luni de Comisia Europeană, Grecia ar trebui să înregistreze o creștere de 2,7 % în acest an și de 3,1% en 2018. Cifrele au fost deja prezise încă din noiembrie, după ce Grecia a reușit să înregistreze un plus, timid, de 0,3%.
Ori, unul dintre punctele de divergență majoră între creditorii Greciei, zona euro și FMI, este chiar diagnosticul economic. FMI este de părere că europenii sunt prea optimiști : potrivit instituției cu sediul la Washington, Grecia nu va reuși să atingă obiectivele bugetare fixate de agențiile europene pentru a se înregistra cu adevărat un excedent de 3,5% din PIB după 2018.

 

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.