Grăsimea corporală în exces nu se oprește la talie sau la organele interne, poate lăsa urme de durată și asupra creierului.
Un nou studiu publicat în revista Radiology arată că riscul de deteriorare a sănătății cerebrale nu ține doar de cantitatea de grăsime, ci și de locul în care aceasta se acumulează în organism.
Nu doar kilogramele sunt problema, ci harta grăsimii din corp
Cercetătorii de la Universitatea Medicală Xuzhou din China au analizat imagini RMN ale aproape 26.000 de persoane din Marea Britanie, cu o vârstă medie de 55 de ani.
Folosind o metodă statistică avansată, analiza profilului latent, echipa a împărțit participanții în șase grupuri, în funcție de tiparele de distribuție a grăsimii corporale, apoi a comparat datele cu structura creierului și performanțele cognitive.
Rezultatul e greu de ignorat. Toate cele cinci grupuri cu diferite forme de acumulare a grăsimii au prezentat volume cerebrale mai mici și mai puțină substanță cenușie decât persoanele considerate slabe, inclusiv cei care aveau, per total, mai puțină grăsime decât media.
„Am folosit capacitatea RMN-ului de a cuantifica grăsimea din diferite compartimente ale corpului, mai ales din jurul organelor interne, pentru a crea o clasificare bazată pe date, nu pe evaluări subiective”, explică radiologul Kai Liu, de la Spitalul Afiliat al Universității de Medicină Xuzhou, potrivit Science Alert.
Două tipare au atras atenția cercetătorilor. Primul, denumit „predominant pancreatic”, se referă la niveluri ridicate de grăsime în jurul pancreasului. Al doilea, supranumit „skinny-fat”, descrie persoane cu un indice de masă corporală aparent normal, dar cu depozite dense de grăsime în jurul unor organe-cheie. Ambele profiluri au fost asociate cu cel mai mare risc de pierdere a substanței cenușii, leziuni ale substanței albe, îmbătrânire accelerată a creierului și declin cognitiv.
Când „slab” nu înseamnă și sănătos pentru creier
Mai mult, aceste tipare au fost corelate și cu un risc crescut de boli neurologice, de la anxietate și epilepsie până la scleroză multiplă sau accident vascular cerebral, cu diferențe notabile între femei și bărbați. Accelerarea îmbătrânirii creierului a fost observată mai clar la bărbați, în timp ce riscul de epilepsie a fost legat mai ales de profilul predominant pancreatic la femei.
Studiul confirmă și ceva cunoscut deja, un IMC mai mare vine adesea la pachet cu un declin cerebral mai accentuat. Dar adaugă un detaliu esențial, indicele de masă corporală este o măsură grosieră, care nu surprinde nuanțele reale ale obezității.
„Efectele negative ale unui IMC crescut asupra structurii creierului sunt bine documentate, însă modelele de distribuție a grăsimii pot acționa ca factori de risc neurodegenerativi independenți”, notează autorii.
Cercetătorii avertizează totuși că datele surprind o imagine de moment. Distribuția grăsimii și sănătatea creierului nu au fost urmărite în timp, iar legătura cauză-efect nu poate fi stabilită ferm. În plus, participanții au fost preponderent de vârstă mijlocie și proveneau exclusiv din Marea Britanie.
Chiar și așa, studiul aduce o piesă importantă în puzzle-ul relației dintre grăsime și creier. Dacă aceste profiluri vor fi confirmate de cercetări viitoare, ele ar putea deveni un semnal de alarmă timpuriu pentru riscul de declin cognitiv, oferind oamenilor șansa de a interveni mai devreme, prin schimbări de stil de viață sau tratamente.
„Sănătatea creierului nu este doar o chestiune de câtă grăsime ai, ci și unde se acumulează aceasta”, concluzionează Kai Liu.
Comentează