Premium
Potrivit publicaţiei britanice The Guardian, care citează surse guvernamentale, grupului parlamentar al principalului partid aflat la guvernare i s-a cerut să fie pregătit pentru a vota pachetul de măsuri cel mai devreme mâine. Anunţul vine cu puţin timp înainte de expirarea ultimatumului dat de creditorii internaţionali. Preşedintele Consiliului European le-a cerut creditorilor să facă la rândul lor propuneri realiste legate de datoria Greciei. Asta în timp ce Germania nici nu vrea să audă de o restructurare a datoriei.
Statul elen solicită un nou împrumut pe trei ani, care va fi folosit pentru achitarea datoriilor şi asigurarea stabilităţii sistemului financiar, după cum sună cererea trimisă către Bruxelles.
Pentru a primi banii, Atena se angajează să facă reforme credibile, care ar însuma, potrivit presei elene, 12 miliarde de euro pe următorii doi ani şi nu 8 aşa cum anunţase iniţial.
Noul plan ar conţine şi creşterea Taxei pe Valoare Adăugată pentru mai multe categorii de produse şi servicii. Astfel, Taxa ar urma să fie majorată de la 10 la 13% pentru bunurile de lux, dublată pentru serviciile hoteliere şi ridicată la 23% pentru alimente procesate, transport şi anumite servicii oferite de firme private. De asemenea, impozitul pe profit ar urma să fie mărit de la 26 la 28%.
Propunerile grecilor:
- creşterea impozitului pe profit la 28%
- creşterea TVA la produsele de lux la 13%
- dublarea TVA pentru domeniul hotelier
- creşterea TVA pentru mai multe sectoare private la 23%
Alexis Tsipras, premierul Greciei: „O precondiţie este, pe de o parte, reforme credibile şi, pe de altă parte, un angajament clar pentru o finanţare suficientă şi o restructurare a datoriilor pentru a putea avea o soluţie viabilă şi o ieşire definitivă din criză. Acesta este scopul nostru.”
Disponibilitatea grecilor la compromisuri pare să îi înduplece pe unii dintre finanţatorii Atenei. Christine Lagarde spune că este nevoie de o restructurare a datoriei elene pentru ca acesta să poată fi sustenabilă. Bunăvoinţa şefei FMI se opreşte însă aici.
Christine Lagarde, directorul FMI: „Părerea mea este că FMI trebuie să îşi respecte propriile reguli, nu trebuie să se abată de la ele. Nu poate exista un tratament preferenţial.”
La nivelul conducerii Uniunii Europene speranţele nu s-au pierdut. Pe Twitter, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a dezvăluit că a discutat la telefon cu premierul elen şi s-a declarat încrezător că Atena va trimite un plan realist de reforme care ar putea duce la un acord cu creditorii ţării.
Totodată, Tusk a cerut şi din partea creditorilor o propunere realistă privind sustenabilitatea datoriei greceşti.
Ecourile referendumului de duminică nu s-au stins. Guvernul de extremă stângă a început o cruciadă împotriva jurnaliştilor care au susţinut tabăra DA. Este vorba despre mai multe posturi TV şi nouă cunoscuţi realizatori, care sunt acuzaţi de încălcarea legilor electorale.
