Grupul britanic British Petroleum (BP) şi compania energetică SOCAR din Azerbaidjan au semnat vineri un acord privind construirea unei noi platforme de explorare pentru cele trei mari câmpuri petrolifere ale statului azer, transmite Reuters, relatează Agerpres.
Citeşte şi: Talibanii îi acuză pe afgani că au încercat să transforme o întâlnire în negocieri cu ei
Platforma Azeri Central East (ACE), din cadrul câmpului petrolifer Azeri-Chirag-Guneshli (ACG), ar urma să producă 100.000 barili de ţiţei pe zi (bpd), iar costul construcţiei este estimat la şase miliarde de dolari, a anunţat grupul britanic.
Câmpul petrolifer Azeri-Chirag-Gunashli din Marea Caspică este responsabil pentru cea mai mare parte din producţia de petrol a Azerbaidjanului. Până acum, din acest zăcământ s-au produs 3,5 miliarde barili de ţiţei dar potenţialul este pentru încă trei miliarde barili de ţiţei.
Principalul obiectiv al BP îl reprezintă maximizarea extracţiei din rezervele rămase, a explicat Robert Morris, analist la Wood Mackenzie.
"În centrul acestor planuri este ACG, iar în 2020, când producţia va ajunge la un nivel de vârf, se vor extrage 100.000 barili de ţiţei pe zi", a precizat sursa citată.
În 2017, BP şi Azerbaidjan şi-au extins acordul privind exploatarea zăcămintelor Azeri-Chirag-Guneshli până în 2050.
Separat, SOCAR şi partenerii săi de la consorţiul ACG au informat că vor participa la licitaţia privind achiziţionarea participaţiilor vândute de alţi doi membri ai consorţiului, Exxon Mobil şi Chevron.
În decembrie, Exxon Mobil şi Chevron au anunţat că vor să îşi vândă participaţiile pe care le deţin la cel mai mare câmp petrolifer din Azerbaidjan, o decizie care marchează retragerea celor două mari companii petroliere americane din fosta republică sovietică după 25 de ani de activitate, pentru a se reorienta spre operaţiunile din SUA.
Potrivit unor surse din industria petrolieră, Exxon Mobil speră să obţină două miliarde de dolari de pe urma vânzării participaţiei sale de 6,8% la câmpul petrolifer Azeri-Chirag-Gunashli. Purtătorul de cuvânt de la Exxon Mobil, Julie King, a refuzat să comenteze, subliniind că grupul nu comentează zvonurile sau speculaţiile care circulă pe piaţă.
În schimb, rivalul Chevron a dat publicităţii un comunicat, potrivit căruia a decis să demareze procesul de vânzare a participaţiei sale de 9,57% la câmpul petrolifer Azeri-Chirag-Gunashli (ACG), precum şi a pachetului de 8,9% pe care îl deţine la conducta petrolieră Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC).
Pentru ambele companii, această vânzare ar însemna punctul final al unei activităţi de 25 de ani în Azerbaidjan. Exxon şi Chevron se numără printre cele cinci companii petroliere americane care au ajutat la crearea actualei industrii petroliere azere după colapsul URSS şi în 1994 au preluat participaţii la câmpul petrolifer Azeri-Chirag-Gunashli. Această tranzacţie a fost denumită de Azerbaidjan şi partenerii săi "contractul secolului", graţie marilor rezerve de petrol ale acestui zăcământ şi speranţelor că noi descoperiri vor ajuta Europa să îşi reducă dependenţa de petrolul şi gazele naturale ruseşti.
Pe lângă Exxon şi Chevron, alte companii membre în consorţiul care dezvoltă câmpul petrolifer Azeri-Chirag-Gunashli (ACG) sunt grupul britanic BP, cu o participaţie de 30,4%, grupul SOCAR din Azerbaidjan, cu o participaţie de 25%, grupul japonez Inpex, cu 9,3%, şi compania norvegiană Equinor, cu 7,3%. Firmele TPAO (Turcia), Itochu (Japonia) şi ONGC Videsh (India) au participaţii mai mici.
Iniţial, cinci companii americane - Exxon, Amoco, Unocal, Pennzoil şi McDermott - au participat la lansarea acestui proiect în urmă cu 25 de ani, după prăbuşirea URSS. Proiectul Azeri-Chirag-Gunashli a fost susţinut de Occident care spera că va putea să îşi reducă dependenţa de resursele energetice din Rusia. Însă, între timp, au fost făcute alte descoperiri petroliere, iar majoritatea companiilor americane s-a retras din proiectul ACG, pe fondul creşterii controlului Azerbaidjanului asupra resurselor sale energetic via grupul de stat SOCAR.
Comentează