Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă prezintă comentariul analistului politic Cozmin Gușă pe tema deciziei proaspătului Guvern de a renunța la serviciile SPP.
realitatea.net:
Consultantul politic Cozmin Guşă a comentat, într-o intervenţie telefonică la Realitatea TV, decizia Guvernului de a renunţa la serviciile SPP, după anunţul făcut de Liviu Dragnea la un post de televiziune, conform căruia şeful SPP Lucian Pahonţu s-ar fi implicat în viaţa politică şi ar fi vorbit despre "executarea" lui Dragnea în martie şi despre înlocuirea lui de la şefia PSD cu Paul Stănescu. (...)
În opinia acestuia, "acesta e evenimentul gravissim - la fel cum trupa de rectori s-au apucat să îl susţină pe domnul de la învăţământ fără să crâcnească, acum o turmă de miniştri renunţă la un serviciu care are această datorie, nu faţă de persoanele lor, ci faţă de oamenii de stat din România. Serviciul apără oamenii de stat din România, nu e vina lui că au ajuns oameni de stat nişte găini. Serviciul protejează şi demnitarii străini. N-au fost niciodată probleme".
Guşă susţine că a identificat două motive posibile ale declaraţiei lui Dragnea. "E limpede că sunt două lucruri: o groază de monitorizare a lui Dragnea, care având cabinetul său, doreşte să le dea ordine fără intermediari miniştrilor şi să nu mai fie supervizat de nimeni, ordine ilegale, cum au fost şi până acum. Al doilea motiv ţine de oamenii care îl manevrează pe Dragnea, care îl asistă şi care, prin scula numită Dragnea încearcă să îşi rezolve probleme şi duşmănii.
Nu vorbesc pentru generalul Pahonţu, pe care nu îl cunosc. E limpede că cei din spatele lui Dragnea au un interes clar în destabilizarea statului român la vârf. SPP e o structură cu reprezentare în CSAT, în contact strâns cu toţi demnitarii României, este o structură care îşi face datoria faţă de cetăţenii români, protejându-le aleşii. Ce mă intrigă e că nimeni nu s-a enervat foarte rău, de la preşedintele Iohannis în jos, îmi arată gravitatea situaţiei. Noi nu putem termina cu sintagma: "Dragnea, la psihiatru". Nici cu sintagma "turma lui Dragnea care sare după el în prăpastie". Nu vrem să asistăm, în statul român, la asemenea scene.
Nu vor scăpa de monitorizare, degeaba speră, e datoria altei instituţii să îi monitorizeze pe aceşti interpuşi, nu din cabinetul Dăncilă, ci din cabinetul Dragnea 1. Alte structuri îi monitorizează, SPP-ul îi păzeşte doar", consideră consultantul politic. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Guvernul condus de Viorica Dăncilă pariază pe un salariu mediu de peste 1.000 de euro brut (715 euro net) în 2020, în contextul în care angajaţii români ar urma să primească creşteri salariale de 8 - 10% pe an în următorii trei ani. În prezent, salariul mediu pe economie este de circa 720 de euro brut (517 euro net), iar specialiştii spun că majorările de salarii din anii următori sunt benefice câtă vreme şi economia beneficiază de investiţii şi de un climat stabil.
„Salariul mediu pe economie este o reflecţie a mersului economiei şi a creşterii economice. Dacă şi economia, şi salariile, cresc în acelaşi ritm, atunci este minunat. Doar că, în condiţiile noilor reglementări fiscale care îngreunează tot ce înseamnă mediul de business, de la antreprenori la corporaţii, atragerea de noi investiţii este dificilă. Riscăm să ajungem ţară cu o forţă de muncă nejustificat de scumpă şi să intrăm în colaps, pentru că dacă nu ai business, de unde să plăteşti asemenea salarii”, a explicat Oana Botolan Datki, SEE managing partner în cadrul companiei cu activităţi de HR Consulteam.
În ultimul an, salariul mediu pe economie a crescut cu 15%, susţinut de creşterile salariale din sectorul bugetar (unde lucrează un sfert din totalul salariaţilor din economie), de majorarea salariului minim pe economie, dar şi de creşterea salariilor din sectorul privat pe fondul deficitului de personal. Şi în anii anteriori, în perioada 2014 - 2016, salariile angajaţilor români au crescut cu câte 7 - 10% pe an, în timp ce în anii de criză creşterile medii nu erau mai mari de 3 - 4% pe an. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
In Germania, puternicul sindicat IG Metall a lansat miercuri 31 ianuarie un apel la grevă, una din revendicări fiind reducerea săptămînii de lucru. Dezbaterea din Germania pe această temă, extrem de intensă şi pasionată, are un ecou puternic în Franţa, care s-a aflat în urmă cu 20 de ani în avangarda mişcării pentru reducerea orelor de lucru săptămînale. Stafeta pare să fie preluată însă de germani într-un moment cînd francezii încep să accepte exact contrariul, mai bine spus ideea că trebuie să lucreze mai mult.
Faptul că un mare sindicat german pledează pentru reducerea săptămînii de lucru la doar 28 de ore a provocat o mare surpriză, în Franţa dar probabil în toată Europa. IG Metall reprezintă aproape patru milioane de salariaţi şi reprezintă efectiv o forţă în peisajul sindical german. In general, conflictele de muncă în Germania se rezolvă prin negocieri. Despre germani se spune că recurg la grevă doar în ultimă instanţă. In Europa, despre francezi se spune că sunt campionii grevelor, şi că de obicei, atunci cînd au revendicări, încep prin greve (deci prin provocarea unor mari pierderi pentru economie), negocierile venind abia în faza ulterioară.
Cînd Franţa a trecut, începînd din 2002, într-un mod spectaculos, de la săptămîna de lucru de 39 de ore la cea de 35 de ore fără reducerea salariului, lumea capitalistă şi ultraliberală i-a considerat pe francezi ca un fel de extratereştri. Criticile formulate atunci de ultraliberali au fost teribile, ca şi avertismentele că Franţa se va sinucide din punct de vedere economic. In orice caz, măsura a fost un fel de “utopie” experimentată într-un spaţiu capitalist care se dorea cu “faţă umană”. Intre timp, dreapta franceză, iar mai nou chiar şi centristul Emmanuel Macron, au reuşit să schimbe oarecum tendinţa în Franţa, şi să-i convingă pe francezi că într-un context de globalizare şi de maximă concurenţă trebuie muncit ceva mai mult şi depus un efort mai mare. (Mai multe detalii AICI)
Hotnews:
A fost prima data cand presedintele a rostit un asemenea discurs. A facut apel la unitate, incercand sa schiteze cai de compromis cu democratii. La fel ca in discursul lui de la Forumul economic de la Davos cu ton hotarat pragmatic, locatarul de la Casa Alba, obisnuit cu atacurile personale si iesirile vindicative, a adoptat un ton conciliant, potrivit unei analize Le Monde.
Cautarea solutiei bipartizane
Aflat la cel mai scazut nivel in sondaje intr-o tara profund divizata, Donald Trump are nevoie sa schiteze cai de compromis cu democratii daca vrea sa-si consolideze bilantul legislativ. "In seara asta lansez un apel catre toti sa lasam de o parte divergentele dintre noi ca sa gasim un teren de intelegere si sa realizam unitatea pe care o datoram poporului care ne-a ales ca sa-l servim", a declarat presedintele. Congresmenii au termen pana la data limita 8 februarie sa se inteleaga pe chestiunile bugetare pentru a evita un al doilea shutdown.
Problema imigratiei
Bugetul si imigratia fiind doua subiecte a priori distincte, care sunt strans corelate de cateva luni, presedintele a acordat acestei a doua teme un loc important in discursul lui.
"In searea asta, intind mana alesilor celor doua partide, democratilor ca si republicanilor, sa ne protejam cetatenii, oricare ar fi originile lor, culoarea pielii sau religia". Locatarul de la Casa Alba a criticat indelung "frontierele deschise" care au costat "numeroase vieti nevinovate".(Mai multe detalii AICI)
