Premium
Premierul Viorica Dăncilă a sesizat, marți, CCR în legătură cu un posibil conflict juridic între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) referitor la formarea completurilor de cinci judecători de la instanța supremă. Surse guvernamentale au explicat, pentru STIRIPESURSE.RO, ce anume conţine sesizarea şi care este miza ei.
Vezi şi: Înalta Curte de Casaţie şi, când vrea, Justiţie
Noua formă a legii 304/2004 privind organizarea judiciară, intrată în vigoare, prevede clar că toţi cei cinci judecători care compun completurile de la ÎCCJ trebuie traşi la sorţi. Acest lucru era prevăzut şi în vechea formă a legii, modificată în 2013, însă regulamentul ÎCCJ stabilea că doar patru judecători sunt stabiliţi prin tragere la sorţi, preşedintele completului fiind ales direct dintre preşedintele ÎCCJ, vicepreşedintele ÎCCJ sau preşedintele Secţiei Penale.
Noua formă a legii prevede că tragerea la sorţi pentru formarea completelor se face la începutul fiecărui an, motiv pentru care ÎCCJ a considerat că actualele complete mai pot funcţia până la finalul anului. Nu la fel au considerat curţile de apel, care au reconfigurat completurile după ce au ajuns la concluzia că legea este de imediată aplicare. Miza este una uriaşă, pentru că deciziile luate de un complet ilegal constituit sunt lovite de nulitate.
Potrivit unor surse guvernamentale, până recent nu a existat conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi ÎCCJ, pentru că în niciun document ÎCCJ nu a spus că nu respectă prevederea legală. Acest lucru s-a produs abia pe 4 septembrie 2018, când Colegiul de conducere al ÎCCJ a stabilit că noile prevederi legale se aplică abia de la 1 ianuarie 2019.
"Erau încălcări de lege în fiecare caz punctual, acolo unde era cazul. Puteau să ridice fiecare nelegalitatea în faţa completului respectiv şi pe căile de atac. Acum însă a intervenit ca noutate decizia Colegiului ÎCCJ, prin care şi-a arogat atribuţii stabilite de Constituţie în competenţe altei puteri în stat. ÎCCJ a stabilit măsuri tranzitorii de punere în aplicare a legii şi au zis că până la 1 ianuarie 2019 o aplică. Dacă era nevoie de măsuri tranzitorii, Parlamentul era cel care stabilea şi măsurile tranzitorii, în corpul legii. Mai pe scurt, ÎCCJ s-a trasformat în organ legiuitor, adăugând la lege prin stabilirea unor măsuri tranzitorii până la 1 ianuarie. ÎCCJ trebuia să procedeze la fel cum au procedat curţile de apel", au declarat surse guvernamentale pentru STIRIPESURSE.RO.
Potrivit surselor menţionate, miza acţiunii la CCR este obligarea ÎCCJ să reconfigureze completurile de 5 judecători, dar şi stabilirea unor măsuri reparatorii. "Cu data apariţiei deciziei CCR e obligatoriu ce a zis Curtea, dar în mod sigur CCR, având în vedere că efectele acestei neconstituţionalităţi trebuie reparate de cineva, va stabili şi ce se întâmplă cu competenţa materială a completurilor. Va da o dezlegare astfel încât decizia să producă efecte juridice şi reparatorii", mai afirmă surse guvernamentale.
O eventuală decizie de constatare a conflictului juridic de natură constituţională între Parlament şi ÎCCJ ar avea efect direct asupra procedului lui Liviu Dragnea. Aflat în faza de apel, dosarul ar fi preluat de un alt complet, stabilit integral prin tragere la sorţi. Având în vedere implicarea directă a preşedintelui Camerei Deputaţilor, pentru a se evita comentarii legale de un eventual conflict de interese, sesizarea la CCR a fost făcută de Guvern, nu de şefii celor două camere ale Parlamentului.
