Rectificarea bugetară pregătită de Guvernul Bolojan intră azi în transparență, după o ședință a coaliției marcată de solicitări totale de peste 80 de miliarde de lei și un spațiu fiscal real semnificativ mai mic. Ținta politică și tehnică rămâne păstrarea deficitului la 8,4% din PIB, în condițiile în care o a doua ajustare este luată în calcul pentru noiembrie, potrivit surselor din coaliție.
„Suma totală care se dă efectiv în plus este de aproximativ 22,8 miliarde de lei”, susțin surse politice implicate în negocieri, restul urmând să provină din tăieri și realocări între ordonatori de credite. Prioritarele sunt cheltuielile sociale (pensii, salarii, alocații), serviciul datoriei și proiectele mari de infrastructură, inclusiv cele aflate în derulare.
Publicare azi. Adoptare miercuri
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Ene Dogioiu, a anunțat că ședința coaliției pe tema rectificării s-a încheiat, proiectul va fi publicat azi și, în funcție de avizare, va fi adoptat de guvern miercuri sau joi. Miercuri, 1 octombrie, de la ora 16:00, este programată o ședință extraordinară a Executivului pentru aprobarea pachetului bugetar.
Anterior, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a vorbit despre un „spațiu fiscal restrâns” și despre necesitatea realinierii resurselor către nevoile imediate ale statului, după ce ordonatorii de credite au cerut împreună circa 80 de miliarde de lei. Premierul Ilie Bolojan a descris la rându-i rectificarea drept „tensionată”, cu presiune pe investiții și pe acoperirea plăților curente.
Cine primește bani și pentru ce
Conform configurării discutate în coaliție, Finanțele ar urma să primească pachetul cel mai mare, cu accent pe serviciul datoriei – aproximativ 12 miliarde de lei doar pentru dobânzi – și alimentarea Fondului de rezervă. Sănătatea, prin CNAS, ar urma să fie suplimentată cu circa 3,4 miliarde de lei pentru decontări de medicamente, farmacii și concedii medicale, în timp ce Ministerul Sănătății ar primi mult sub solicitare, în jur de 250–280 de milioane de lei.
Ministerul Muncii figurează pe lista câștigătorilor, cu aproximativ 2,5 miliarde de lei pentru componenta socială și compensările la energie, iar Dezvoltarea are în vedere circa 2,5 miliarde de lei pentru plăți pe proiecte în execuție, inclusiv pe Programul „Anghel Saligny”. Transporturile ar urma să primească peste 2 miliarde de lei pentru lucrări rutiere și feroviare în derulare, astfel încât șantierele mari să nu fie oprite.
Ajustări la Apărare, bani la Energie și Mediu
La Apărare se conturează o rearanjare internă a cheltuielilor, cu tăieri pe zona de investiții și mutarea unor proiecte în 2026, pentru a acoperi cheltuielile de personal și pensiile militare în 2025, fără a depăși limita de deficit. Energie ar primi aproximativ 1,2 miliarde de lei pentru plăți către furnizori, potrivit surselor politice.
Pe zona de mediu, pe lângă suplimentările discutate anterior, Ministerul Mediului mai primește 300 de milioane de lei „pentru acoperirea facturilor în casă”, conform informațiilor obținute pe surse de la nivel guvernamental. Ministerul Economiei ar urma să primească 300 de milioane de lei într-un buffer la „Acțiuni generale” destinat finanțării treptate a proiectului de cloud guvernamental.
Cine pierde sau rămâne pe zero
Pe lista ministerelor cu ajustări negative figurează MIPE, cu un minus estimat în jurul a 3–3,2 miliarde de lei, în special prin reîncadrarea unor cheltuieli și amânarea unor plăți. Justiția, Agricultura și Externele nu ar urma să primească majorări suplimentare la această rectificare, potrivit acelorași surse.
La Cultură, alocările propuse sunt semnificativ sub nivelul cerut, în timp ce la MAE rămân la dispoziția ministerului 127 de milioane de lei economisiți pe capitolul alegeri, sumă care nu se mai întoarce la bugetul central. În plan politic, coaliția ia în calcul și o ajustare la subvențiile partidelor până la finele anului, în funcție de execuție.
Declarații și reacții
„Trebuie să fim extrem de atenți cu modul în care facem rectificarea bugetară”, a afirmat ministrul Finanțelor, explicând că nu pot fi acoperite toate solicitările și că prioritatea este funcționarea statului până la 31 decembrie. Premierul Ilie Bolojan a cerut menținerea ritmului investițiilor în infrastructură, dar și o disciplină severă pe cheltuielile neesențiale.
Dinspre zona politică, mesajele converg către ideea că rectificarea „asigură pensii, salarii și asistență socială”, cu accent pe proiectele din infrastructură aflate deja pe șantiere. Surse din coaliție confirmă că, după publicarea de azi, proiectul ar urma să fie adoptat la începutul săptămânii viitoare, cel târziu după ședința extraordinară de miercuri, în funcție de avizele necesare.
Ce urmează
După publicarea în transparență, ministerele trebuie să-și ajusteze fișele de cheltuieli în concordanță cu noile plafoane, inclusiv prin amânarea unor proiecte sau reeșalonarea plăților. Coaliția a indicat deja că, odată cu această rectificare și cu proiectul de buget pe 2026 programat pentru noiembrie, se dorește transmiterea unui semnal de credibilitate către piețele financiare.
În paralel, rămâne deschisă varianta unei a doua rectificări la final de toamnă, dacă execuția bugetară și încasările la venituri vor impune noi corecții. Până atunci, pachetul anunțat pentru azi încearcă să împace constrângerile de cash-flow ale statului cu promisiunile de continuare a lucrărilor mari și cu protejarea categoriilor vulnerabile.
Comentează