Premium
Estonia are mari şanse să aducă pentru prima dată o femeie în fruntea guvernului, în urma victoriei în alegerile legislative a Partidului Reformei (liberal), condus de Kaja Kallas, fiica fostului prim-ministru şi comisar european Siim Kallas, relatează AFP, potrivit agerpres.ro.
Citește și: Anunţul aşteptat de toată lumea! Pe cine trimite PSD la prezidențiale – Liviu Dragnea, informații explozive
Formaţiunea condusă de Kaja Kallas, o juristă de 41 de ani, fostă eurodeputată şi o eurofilă convinsă, a depăşit net Partidul de Centru, al premierului în funcţie Juri Ratas, şi extrema dreapta eurosceptică EKRE, aflată în creştere puternică cu sprijinul alegătorilor nemulţumiţi din zonele rurale.
Liberalii au promis în campanie un program favorabil firmelor, reducerea impozitelor şi a cotizaţiei de şomaj, pentru încurajarea creării de locuri de muncă.
Campania electorală a fost dominată de problema impozitelor şi a cheltuielilor statului şi marcată de fractura între oraşe şi zona rurală, precum şi de tensiunile în jurul unei reforme a învăţământului în limba rusă, sursă de îngrijorare pentru importanta minoritate rusofonă.
Potrivit rezultatelor oficiale complete comunicate de comisia electorală, Partidul Reforma a obţinut 28,8% din sufragii (34 de mandate), urmată de Partidul de Centru cu 23% (26 de mandate) şi de EKRE 17,8 (19 mandate)%, Pro Patria (conservator) - 12 mandate şi partidul social-democrat - 10 mandate.
Dacă dna Kallas va reuşi să formeze guvernul, Estonia va fi condusă de un tandem feminin, dat fiind că preşedinţia ţării este deţinută din 2016 de Kersti Kaljulaid, prima femeie în funcţia de şef al al acestui stat baltic.
Kaja Kallas a anunţat că îşi propune să înceapă imediat 'construirea unui guvern şi gestionarea ţării cu bun-simţ'.
'(Partidul) Reforma are două opţiuni pentru formarea unei coaliţii, cu Pro Patria şi social-democraţii sau cu Centrul. Pentru început, vrem să ne consultăm cu partenerii potenţiali', a anunţat ea într-un comunicat de presă.
Kaja Kallas a amintit totuşi 'puternicele divergenţe' cu Partidul de Centru în trei domenii: fiscalitatea, cetăţenia şi educaţia. Întrebat despre posibilitatea de a intra într-o coaliţie dominată de liberali, premierul în exerciţiu s-a mărginit să răspundă: 'Bineînţeles'.
Dacă vor ajunge la un acord, aşa cum a mai fost cazul în trecut, cele două partide principale vor dispune în parlament de o majoritate de 60 de mandate din 101.
Pe cele două formaţiuni le apropie ataşamentul faţă de apartenenţa Estoniei la Uniunea Europeană şi la NATO, văzute ca o protecţie faţă de eventuale ambiţii regionale ale Moscovei.
Cele două partide au dus amândouă o politică de austeritate, limitând cheltuielie publice.
În campanie, Centrul a promis să majoreze pensiile cu 8,4% şi să desfiinţeze taxa unică pe venit, care este de 20%, înlocuind-o cu un sistem progresiv pe tranşe, pentru creşterea veniturilor la buget. Partidul Reformei a criticat aceste proiecte.
Cealaltă variantă pentru Kaja Kallas este să apeleze la conservatorii din Pro Patria şi la social-democraţi pentru a forma o majoritate, care ar număra 56 de deputaţi.
În ce-l priveşte, liderul EKRE, Mart Helme, a evocat ideea unei coaliţii între partidul său, Partidul de Centru şi Pro Patria, care ar trimite Partidul Reformei în opoziţie.
'Este o chestiune de valori', a declarat el la televiziunea publică ETV/ERR. Partidul Reformei 'se pronunţă clar pentru posibilitatea ca UE să devină o federaţie, iar Estonia provincia sa. (...) Dacă UE începe să evolueze spre federalizare, vom merge spre un nou referendum', a adăugat el.
