Guvernul a prezentat marți poziția Ministerului Afacerilor Externe (MAE) privind votul României în favoarea Acordului UE–Mercosur, subliniind că decizia a fost rezultatul unor negocieri comerciale și politice care au adus garanții suplimentare pentru fermierii români și mecanisme de protecție pentru piața agricolă. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a detaliat, la solicitarea presei, explicațiile transmise de MAE cu privire la acest vot.
”Conform HG 34 / 2017 privind gestionarea afacerilor europene si a participarii României la deciziile UE instructiunile pentru reuniunile Coreper (la nivel de ambasadori) sunt transmise de catre MAE pe baza elementelor de pozitie trimise de institutia cu atributii in domeniul respectiv (în acest caz decizia Consiliului UE este atributul consiliilor de miniştri ai economiei)”, se arată în precizarea MAE.
MAE: negocieri comerciale și politice, cu beneficii pentru agricultura românească
Ministerul de Externe arată că „negocierile au avut loc pe filiera comercialǎ şi între liderii politici, negocieri în urma cărora s-au obţinut resurse adiţionale pentru fermierii din România, o clauză de salvgardare in cazul unei variaţii de 5% a preţurilor şi volumelor produselor agricole importate şi un control mai riguros privind respectarea regulilor sanitar veterinare pentru produsele agricole importate din Mercosur conforme cu votul reprezentanţilor partidelor din coaliţia de guvernare în Parlamentul European”.
Importuri limitate pentru produsele agricole sensibile
De asemenea Acordul nu prevede o liberalizare totală a comerţului cu produse agricole ci doar in limite cantitative ferme privind importurile produselor sensibile din agricultură la doar 1-1,5% din totalul importurilor, precum si standardele UE sa fie aplicate si produselor importate, se mai arată în precizarea MAE.
MAE mai spune că procesul are două componente de aprobare, prima la nivel European urmată de o etapă la nivel naţional iar etapa finală a procesului decizional la nivelul UE privind exprimarea consimţământului ca Uniunea Europeană să devină parte la acest acord o reprezintă votul Parlamentului European.
„Memorandumul la care se face referire în spaţiul public este necesar pentru etapa ulterioară a procesului. Conform legislaţiei privind aprobarea semnării în numele României a tratatelor internationale (in acest caz acordul UE - Mercosur) memorandumul trebuie să parcură procedura internă de avizare şi aprobare, anterior semnării în numele României a Acordului. Etapa finală a procesului decizional naţional va fi adoptarea de Parlamentul României a legii de ratificare a Acordului UE-Mercosur”, mai spune Ministerul de Externe.
Scandalul din jurul acordul UE-Mercosur
Acordul UE-Mercosur îi revoltă pe fermierii români, care se tem că nu vor putea concura cu prețurile mai mici ale produselor care vor fi importate din Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay.
În același timp, votul dat vineri de România în Consiliul UE încinge spiritele în Guvernul Bolojan. Ministrul Radu Marinescu a declarat că acordul Mercosur nu a avut avizul ministerului Justiției. Tratatul cu Mercosur nu a avut nici aprobarea Ministerului Agriculturii și nici nu a fost discutat în Coaliția PSD-PNL-USR-UDMR. Totuși, Ministerul de Externe ar fi aprobat proiectul, cu susținerea președintelui Nicușor Dan.
Cinci țări s-au opus Acordului UE-Mercosur
Comisia Europeană are undă verde pentru încheierea acordului de liber schimb al UE cu cele patru țări sud-americane care formează Mercosur: Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay.
La o reuniune a reprezentanților celor 27 de state membre ale UE, la Bruxelles, care a avut loc la data de 9 ianuarie, a fost întrunită majoritatea calificată necesară în Consiliul UE pentru aprobarea semnării planificate a acordului.
Diplomații citați de presa germană au indicat că Franța, Polonia, Ungaria, Irlanda și Austria au votat împotrivă. Belgia s-a abținut. România a votat pentru.
Acordul cu țările Mercosur creează cea mai mare zonă de liber schimb din lume. Tarifele pentru 91% din bunurile comercializate sunt eliminate.
Exporturile către Mercosur ar putea crește cu până la 39%, conform estimărilor Comisiei Europene, și ar putea asigura 440.000 de locuri de muncă, în special în industria auto, inginerie mecanică și farmaceutică.
Comentează