Premium
Guvernul francez a examinat miercuri un nou proiect de lege antiterorism, la cinci zile după atentatul dintr-un comisariat de poliţie din apropiere de Paris, care permanentizează şi extinde recursul la tehnica criticată a algoritmilor pentru a se încerca depistarea persoanelor radicalizate, aflate în prezent sub radarele serviciilor de informaţii, relatează AFP.
La finalul consiliului de miniştri, şeful guvernului Jean Castex s-a pronunţat în favoarea unui text care permite "adaptarea la noi ameninţări mai greu de detectat şi utilizarea noilor instrumente legate de noile tehnologii", potrivit agerpres.ro.
El a făcut referire la atacul de la comisariatul din Rambouillet, unde un cetăţean tunisian de 36 de ani a înjunghiat vineri mortal o funcţionară a Ministerului de Interne, la asasinarea profesorului Samuel Paty, decapitat de un tânăr refugiat rus de origine cecenă care i-a reproşat că le-a arătat elevilor caricaturi cu profetul Mahomed sau "şi mai odiosul atentat de la Nisa" din octombrie 2020, comis de un tunisian de 21 de ani, care a înjunghiat mortal două femei şi pe paracliserul Basilicii din localitate.
Aceste atacuri au "fost (...) fapte individuale izolate, tot mai mult ale unor tineri, cel mai adesea necunoscuţi serviciilor de informaţii, care au ajuns să se radicalizeze necontrolat fără a avea neapărat legături cu reţele teroriste constituite", a subliniat Castex.
În cursul dimineţii, ministrul de interne Gérald Darmanin a declarat că s-au produs "nouă atentate la rând care nu au putut fi detectate prin mijloace constante". "Continuăm să fim orbi, să supraveghem liniile telefonice normale, pe care nimeni nu le mai utilizează", a subliniat el.
Potrivit lui Darmanin, asasinii lui Samuel Paty şi a credincioşilor de la Basilica din Nisa, în octombrie 2020, nu comunicau cu interlocutorii lor decât prin mesaje criptate, Facebook şi Messenger.
Pentru depistarea ameninţărilor, textul propune permanentizarea tehnicii algoritmului, care permite tratarea automatizată a datelor de conexiune, şi extinderea ei la adresele web ('url').
Proiectul de lege măreşte la două luni, de la una singură în prezent, durata autorizată pentru a aduna date informatice. Dincolo de acest termen, aceste date sunt considerate "moarte" dar vor putea fi păstrate timp de cinci ani în scop de cercetări şi dezvoltare şi pentru a face să progreseze inteligenţa artificială a "cutiilor negre" ale serviciilor de informaţii.
În termeni de garanţii pentru libertăţile individuale, ministrul a explicat că ascultarea unei persoane depistate de algoritmi va fi supusă "aprobărilor", adăugând că este prevăzut, de asemenea, un control parlamentar.
Proiectul de lege, al cărui vot definitiv este prevăzut de guvern până la sfârşitul lui iulie, promite vii dezbateri în Parlament şi noi proteste din partea apărătorilor libertăţilor publice.
Cu an înainte de prezidenţiale şi în contextul în care securitatea se află, alături de sănătate şi criza sanitară, printre principalele preocupări ale francezilor potrivit sondajelor, acest proiect de lege vine de asemenea la momentul potrivit pentru putere, care a plasat chestiunile care ţin de prerogativele sale în prim-planul agendei sale.
Jean Castex a afirmat că acest text este "rezultatul unei munci începute evident înainte" de acest atentat, respingând acuzaţiile privind o accelerare oportunistă a calendarului drept reacţie la atentatul de la comisariatul din Rambouillet.
Franţa a fost lovită în ultimii ani de un val de atentate jihadiste fără precedent care s-au soldat cu peste 260 de morţi.
Totuşi, notează AFP, textul nu este, în esenţă, decât o retuşare a unui arsenal de dispoziţii deja existente, dar pe care executivul dorea să le înscrie în lege.
"Vizitele domiciliare" vor putea fi însoţite de confiscarea de material informatic dacă un suspect refuză să furnizeze acces la conţinutul său.
Măsurile individuale de control (arestul la domiciliu) vor putea fi prelungite "până la doi ani" după ieşirea din închisoare, faţă de un an în prezent, pentru persoanele condamnate la cel puţin cinci ani cu executare pentru terorism.
Aceste persoane care ies din închisoare şi care prezintă "o periculozitate ridicată" de recidivă, vor putea face obiectul şi unor măsuri judiciare, precum impunerea stabilirii reşedinţei într-un anumit loc, până la cinci ani după ce şi-au ispăşit pedeapsa.
"Asta are legătură cu ceva mai puţin de o sută de deţinuţi care au fost condamnaţi, care vor ieşi, şi care trebuie imperativ urmăriţi şi urmăriţi îndeaproape", a explicat ministrul justiţiei, Eric Dupond-Moretti.
