Premium
Guvernul României a aprobat astăzi, 25 iunie, prin Ordonanță de urgență, Codul Administrativ al României, un act normativ care aduce claritate și eficiență în administrația publică, integrând mai multe acte normative pentru îmbunătățirea serviciilor publice. ”Avem astăzi un act normativ complex, care creează cadrul necesar pentru modernizarea și eficientizarea administrației publice. Acest cod nu este pentru conducătorii administrației publice, ci pentru funcționarea corectă a instituțiilor în interesul cetățenilor”, a precizat viceprim-ministrul Vasile-Daniel Suciu.
Guvernul României a aprobat astăzi, 25 iunie, prin Ordonanță de urgență, Codul Administrativ al României, un act normativ care aduce claritate și eficiență în administrația publică, integrând mai multe acte normative pentru îmbunătățirea serviciilor publice.
Citește și: Nimeni nu se aștepta! Ce a făcut Lia Olguța Vasilescu în legătură cu fetița agresată din Baia de Aramă
”În ultimele două luni, am avut întâlniri cu reprezentanții structurilor asociative ale administrației publice din România, care ne-au solicitat adoptarea Codului Administrativ. De altfel, de 15 ani, reprezentanții administrației publice locale, indiferent de culoarea lor politică, ne solicită ajutor pentru a simplifica toate procedurile”, a precizat viceprim-ministrul Vasile-Daniel Suciu, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice.
Codul Administrativ creează un cadru legal unitar, coerent, clar și simplificat pentru activitatea administraţiei publice și reglementează următoarele domenii:
administrația publică centrală
administrația publică locală
prefectul, instituția prefectului și serviciile publice deconcentrate
Citește și: Rareș Bogdan a răbufnit! „Ai grijă la crocodili și șobolani”
reguli specifice proprietății publice și private a statului sau a unităților administrativ-teritoriale
statutul funcționarilor publici, prevederi aplicabile personalului contractual din administrația publică și evidența personalului plătit din fonduri publice
răspunderea administrativă
serviciile publice.
”Avem astăzi un act normativ complex, care creează cadrul necesar pentru modernizarea și eficientizarea administrației publice. Acest cod nu este pentru conducătorii administrației publice, ci pentru funcționarea corectă a instituțiilor în interesul cetățenilor”, a precizat viceprim-ministrul Vasile-Daniel Suciu.
Citește și: Codrin Ștefănescu, avertizează! ‘Sper ca regulile să nu se schimbe în timpul jocului’
Codul administrativ stabilește, printre altele:
procedurile și termenele pentru numirea în funcția de membru al Guvernului în caz de remaniere guvernamentală sau de vacantare a postului;
validarea mandatelor consilierilor locali aleși prin hotărârea instanței, nu prin hotărârea unei comisii de validare;
răspunderea aleșilor locali pentru aprecierea necesității și oportunității actelor administrative;
atestarea domeniului public prin hotărâre de Consiliu local sau județean, și nu prin hotărâre de guvern;
Citește și: Dezvăluiri despre Tudorel Toader! Studenții au decis să scoată la iveală secretele acestuia
constituirea de venit la bugetul local a redevențelor obținute prin concesionare din activități de exploatare a resurselor la suprafață (40% la nivelul bugetului local al județului pe pe teritoriul asupra căruia există activități de exploatare, 40% la bugetul local al comunei, orașului sau municipiului și 20% la bugetul de stat);
organizarea concursurilor naționale pentru înalții funcționari publici;
condițiile de transfer al funcționarilor publici din administrația publică centrală în cea locală și invers.
* * *
Elaborarea unui Cod Administrativ în România a fost solicitată, pentru prima dată în spațiul public românesc, de către Asociația Comunelor din România, în anul 2004.
Citește și: A ieșit la lumină cine a făcut documentele! Cine a primit banii de la tatăl adoptiv al Sorinei
În perioada 2014 – 2017, proiectul Codului Administrativ a fost definitivat la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), în colaborare cu un grup de lucru interinstituțional, format din preprezentanţi ai mai multor instituţii publice, structurilor asociative ale administraţiei publice, mediului universitar şi organizaţiilor neguvernamentale.
Proiectul definitivat la nivelul MDRAP transpune măsuri prevăzute în documentele strategice asumate de România în contextul condiționalităților ex-ante privind administrația publică. În urma rundelor de întâlniri bilaterale cu reprezentanți ai Comisiei Europene, aceștia și-au exprimat aprecierea față de proiectul realizat.
