Premium
Guvernul sârb a deplâns vineri aplicarea unei "justiţii selective" de către Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Yugoslavie (TPIY), care l-a condamnat pe fostul şef politic al sârbilor bosniaci, Radovan Karadzic, la 40 de ani de închisoare pentru genocid, crime contra umanităţii şi crime de război în timpul conflictului din Bosnia (1992-1995). "Orice justiţie care duce la condamnarea unui singur popor pentru crime care au fost comise de către toţi (toate părţile implicate în conflict - n.r.) este selectivă", a declarat ministrul sârb al Justiţiei, Nikola Selakovic, citind în faţa presei un comunicat al guvernului.
Belgradul apreciază, de o manieră generală, că TPIY a condamnat crimele comise de sârbi, dar nu a făcut justiţie pentru crimele contra sârbilor comise de ceilalţi participanţi la conflictele care au sfâşiat fosta Yugoslavie în anii '90. Belgradul resimte "un gust amar" după "numeroşii ani de muncă" a TPIY, a constatat ministrul, citat de AFP, care notează că acesta s-a exprimat după o reuniune extraordinară a guvernului condus de Aleksandar Vucic, consacrată verdictului pronunţat joi în cazul lui Radovan Karadzic.
"Nu permitem nimănui să folosească acest verdict ca un pretext pentru a ne arăta cu degetul", a continuat oficialul sârb. "Poporul nostru a ştiut să recunoască victimele altora (popoare) şi să le omagieze de o manieră demnă, dar nimeni altcineva din regiune n-a fost în măsură să facă la fel când a fost vorba de victimele sârbe", a adăugat Selakovic. Şeful guvernului sârb, care, contrar obiceiului său, nu s-a adresat presei vineri, i-a atenţionat joi pe "toţi cei" care ar fi tentaţi să repună în discuţie existenţa entităţii sârbe în Bosnia după anunţarea verdictului în cazul lui Radovan Karadzic.
În virtutea acordului de la Dayton, care a pus capăt conflictului, Bosnia a fost divizată în două entităţi, una sârbă şi o alta croato-musulmană, semi-independente, legate prin slabe instituţii centrale. Radovan Karadzic a fost condamnat joi de TPIY la 40 de ani de detenţie pentru genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război comise în timpul conflictului militar din Bosnia, verdict istoric dat la peste 20 de ani după evenimente, conform Agerpres.
