Premium
Ambele posturi ocupate de judecătorii români, Mirela Stancu și Ion Gâlea, la Tribunalul UE vor deveni vacante începând cu data de 1 septembrie 2022, iar Guvernul vrea să le prelungească după această dată, potrivit unui Memorandum aflat mâine pe agenda Guvernului.
În Memorandumul inițiat de cele două Ministere este prezentată în primul rând situația de fapt: cele două posturi ocupate de judecători români la Tribunalul UE expiră pe 31 august
"Mandatul candidatului României propus în urma procedurii de selecție derulate în intervalul aprilie – iunie 2021 acoperă o perioadă reziduală, acesta fiind de 10 luni (27 octombrie 2021 – 31 august 2022). Mandatul celui de al doilea judecător român la Tribunalul UE este un mandat scurt, de 3 ani, care urmează să expire tot pe 31 august 2022.", se arată în Memorandum.
Care este procedura de numire a judecătorilor UE
Potrivit procedurii de numire a judecătorilor la Tribunalul UE, membrii Tribunalului sunt aleși dintre persoane care oferă depline garanții de independență și care au capacitatea cerută pentru exercitarea unor înalte funcții jurisdicționale.
Aceștia sunt numiți de comun acord de către guvernele statelor membre, pentru o perioadă de șase ani, după consultarea comitetului prevăzut la articolul 255 (în continuare, Comitetul 255).
La fiecare trei ani are loc o înlocuire parțială a judecătorilor, în condițiile prevăzute de Statutul CJUE. Membrii care și-au încheiat mandatul pot fi numiți din nou.
Comitetul 255 emite un aviz cu privire la capacitatea candidaților propuși de fiecare stat membru de a exercita funcțiile de judecător, înainte ca guvernele statelor membre să facă nominalizările. Avizul Comitetului 255 este consultativ.
În plus, dreptul UE nu obligă statele membre să deruleze o procedură de selecție la nivel național pentru nominalizarea candidaților la funcția de judecător la Curtea de Justiție sau Tribunalul UE.
Cum justifică Ministerul Justiției și MAE propunerea de prelungire a mandatelor celor doi judecători
În memorandumul către Guvern, cele două Ministere spun că exercitarea de către actualii judecători a unor fracțiuni de mandat sunt situații excepționale care ar justifica, cu titlu excepțional prelungirea mandatelor.
În plus sunt prezentate și următoarele argumente:
1. Actualii judecători români la Tribunalul UE au trecut, anterior primei nominalizări, prin proceduri naționale de selecție riguroase, transparente și imparțiale (iulie – septembrie 2018, respectiv aprilie – iunie 2021);
2. Cei doi judecători au primit aviz pozitiv de la Comitetul 255 cu ocazia primei numiri în funcție;
3. În ceea ce privește înnoirea mandatelor judecătorilor în funcție ai instanței UE, potrivit ultimului raport de activitate al Comitetului 2559, acesta nu exclude posibilitatea de a acorda aviz negativ în cazul în care apreciază că respectiva persoană nu a deținut sau nu mai deține abilitățile cerute pentru exercitarea celor mai înalte funcții jurisdicționale (Curtea de Justiție), respectiv a unor înalte funcții jurisdicționale (Tribunal).
Cu toate acestea, din statisticile privind activitatea Comitetului 255 rezultă risc zero de aviz negativ al acestui comitet în situația înnoirii mandatelor judecătorilor în funcție, în toate cazurile de acest fel fiind formulat aviz favorabil.
În ceea ce privește aprecierile Comitetului 255 referitoare la înnoirea mandatelor judecătorilor numiți pentru perioade scurte, trimitem la mențiunile de la punctul II, pagina 3 din prezentul memorandum.
4. Până la momentul redactării prezentului memorandum, nu avem cunoștință de niciun aspect problematic vizând competența profesională ori reputația actualilor judecători sau rezultând din activitatea acestora la Tribunalul UE;
5. Procedura de adoptare de către Guvern a unei decizii de prelungire, prin intermediul unui Memorandum de Guvern, prezintă avantajul celerității, aspect important în contextul în care Conferința Reprezentanților Guvernelor Statelor Membre a agreat că termenul până la care propunerile de candidați trebuie transmise Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene este 1 noiembrie 2021.
Cei doi judecători vizați sunt Ion Gâlea, numit judecător la Tribunalul UE în octombrie 2021, și Mirela Stancu, numită judecătoare la aceeași instanță UE în septembrie 2018.
