Germania intră în linie dreaptă în campania sa electorală pentru alegerile parlamentare de duminică, într-un climat mai polarizat ca oricând în ceea ce priveşte imigraţia şi inflamat suplimentar de sprijinul deschis al administraţiei preşedintelui american Donald Trump pentru extrema dreaptă, relatează AFP.
Această atmosferă electrică - inedită într-o ţară obişnuită de mult timp cu schimburi de replici politicoase între partide şi cu cultura compromisului - a fost ilustrată de o dezbatere televizată fără precedent, organizată luni seara pe postul RTL-Germania.
Ca semn al fragmentării politice actuale din Germania, aceasta nu s-a limitat la un duel ca la alegerile anterioare, ci i-a reunit pentru prima dată în istoria televiziunii germane pe cei patru principali concurenţi la funcţia de cancelar, scrie Agerpres.
Timp de două ore, cancelarul social-democrat Olaf Scholz, liderul conservator Friedrich Merz, liderul Verzilor, Robert Habeck, şi figura de frunte a partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), Alice Weidel, s-au angajat într-o luptă televizată fără concesii.
AfD şi-a câştigat locul în acest tablou datorită sondajelor, care prezic că mişcarea naţionalistă anti-imigraţie va ocupa locul doi la alegerile legislative, cu cel puţin 20% din voturi, în spatele conservatorilor, care sunt cotaţi la 30-32%.
Sprijinul făţiş acordat de apropiaţii preşedintelui american Donald Trump a amplificat tensiunea în ultimele zile ale campaniei.
"Refuz o astfel de interferenţă în alegerile parlamentare germane şi în formarea guvernului care va urma" în Germania, a declarat Friedrich Merz, favorit în sondaje pentru a deveni următorul cancelar.
În discuţie a fost un discurs sub formă de diatribă susţinut vineri de vicepreşedintele american JD Vance înainte de Conferinţa de Securitate de la Munchen.
Oficialul SUA a îndemnat partidele tradiţionale din Germania, şi dreapta clasică în special, să renunţe la "zidul de protecţie" sau "cordonul sanitar" pe care l-au stabilit după cel de-Al Doilea Război Mondial pentru a refuza să guverneze cu extrema dreaptă.
"Nu este loc pentru ziduri de protecţie", a spus Vance.
"Nu voi lăsa un vicepreşedinte american să-mi spună cu cine ar trebui să discut aici în Germania", a reacţionat dur liderul conservator.
Cancelarul Olaf Scholz a descris intervenţia vicepreşedintelui american ca fiind "inacceptabilă", aceasta fiind însă în avantajul AfD.
Alice Weidel a "salutat cu căldură afirmaţiile clare" ale lui J.D. Vance şi a subliniat asemănările dintre programul său şi cel al administraţiei Trump.
Acest lucru este valabil în special în privinţa imigraţiei, o problemă care domină campania electorală germană şi de care AfD profită prin programul său de "remigrare".
Această chestiune a ocupat prim-planul după mai multe atacuri mortale - cum ar fi cel de vineri de la Munchen cu o maşină-capcană, care s-a soldat cu doi morţi şi 37 de răniţi - comise recent de străini în ţară. Aceste acte au stârnit o emoţie puternică în rândul opiniei publice.
Alice Weidel a dat vina pe guvernul lui Olaf Scholz pentru faptul că "oamenii mor în fiecare zi pe străzi".
Iar Friedrich Merz a promis să revizuiască politica de azil.
Aceste două partide au început recent o apropiere, puternic criticată în Parlament, pe această temă.
Conform unui sondaj realizat de postul de televiziune RTL imediat după dezbatere, telespectatorii au fost de părere că Friedrich Merz a fost cel mai convingător (32%), înaintea lui Olaf Scholz (25%), care nu a reuşit să iasă în evidenţă, aşa cum ar fi avut nevoie în speranţa de a reduce diferenţa faţă de rivalul său, şi Alice Weidel (18%).
Prin urmare, confruntarea nu pare să fi schimbat fundamental tendinţa actuală în sondajele de opinie, care îi arată pe conservatori ca favoriţi clari pentru revenirea la putere, social-democraţii stagnând la 15%.
Extrema dreaptă poate spera la un scor record, ceea ce ar putea complica foarte mult căutarea unei coaliţii majoritare stabile în Parlament.
Comentează