Haos în Croaţia: Parlamentul s-a autodizolvat şi deschide calea alegerilor anticipate

Parlamentul Croaţiei s-a autodizolvat luni, deschizând astfel calea pentru organizarea de alegeri anticipate, care ar urma să aibă loc cel mai probabil la începutul lunii septembrie, informează Reuters şi AFP.

Dizolvarea parlamentului, care va intra în vigoare la 15 iulie, a fost aprobată cu 137 de voturi pentru, două împotrivă şi o abţinere. Votul intervine după ce parlamentul croat i-a acordat joi un vot de neîncredere premierului tehnocrat Tihomir Oreskovic. Guvernul lui Oreskovic a căzut în urma unei moţiuni de cenzură depuse de formaţiunea conservatoare Uniunea Democrată Croată (HDZ), membră a coaliţiei de guvernare.

Preşedinta croată Kolinda Grabar Kitarovic le ceruse vineri liderilor politici ai ţării să dizolve rapid parlamentul şi să deschidă calea pentru alegeri anticipate ca o soluţie de ieşire din impas. Alegerile legislative, care trebuie organizate între una şi două luni după 15 iulie, vor avea loc cu mai puţin de un an de la precedentele alegeri, ce nu stabiliseră o majoritate clară. Clasaţi cu o mică majoritate în faţa social-democraţilor aflaţi la putere de patru ani, naţionaliştii din HDZ reuşiseră totuşi, în urma unor negocieri laborioase, să construiască o coaliţie, în special cu mişcarea de centru-dreapta Most.

Un tehnician lipsit de experienţă politică, omul de afaceri croato-canadian Tihomir Oreskovic, fusese instalat în funcţia de premier. Dar relaţiile dintre cei doi parteneri, HDZ şi Most s-au deteriorat rapid, fiind afectate şi mai mult de un scandal politico-financiar în care era implicat liderul HDZ, Tomislav Karamarko, a cărui demisie săptămâna trecută din guvern a accelerat căderea acestuia. În mai puţin de cinci luni, coaliţia şi HDZ şi-au văzut imaginea afectată, zeci de mii de persoane manifestând împotriva lor pe străzile Zagrebului pe 1 iunie. Opoziţia şi societatea civilă i-au reproşat o presupusă voinţă de a plasa mass-media sub control, de a acorda o greutate excesivă Bisericii Catolice şi de a relativiza crimele comise de regimul ustaş pronazist în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Prin noile alegeri, Croaţia va încerca să se doteze cu un guvern sprijinit cu o majoritate solidă, în timp ce se confruntă cu o situaţie economică dificilă, iar UE îi cere importante reforme economice.

Potrivit Eurasia Group, centru specializat în analiza riscurilor de ţară, nimic nu este mai puţin sigur. "Alegerile anticipate par puţin susceptibile să ofere o majoritate clară unui singur partid, ceea ce va face din 2016 un an complet ratat pentru reforma fiscală atât de necesară", scriau analiştii săi cu puţin timp înaintea căderii guvernului lui Oreskovic. Croaţia se confruntă cu un şomaj de peste 15% şi o datorie publică de 87% din PIB-ul său, ceea ce îi atrage criticile Bruxellesului, conform Agerpres.