Toate muniţiile rămase de la bombe cu fragmentaţie, care ar fi ucis şi mutilat cel puţin 50.000 de oameni din întreaga lume în ultimii 50 de ani, trebuie să fie eliminate până în 2030, potrivit unui acord internaţional încheiat miercuri la Geneva, relatează AFP. Statele membre ale Convenţiei privind interzicerea armelor cu fragmentaţie, semnată în 2008, au stabilit pentru prima dată un termen limită pentru eliminarea acestor arme în toate ţările în cauză.
Preşedintele Convenţiei, Henk Cor van der Kwast, a salutat această decizie, indicând presei că data limită 2030 va putea să ajute 'comunitatea internaţională să scape lumea de bombe cu fragmentaţie', de asemenea numite bombe cu submuniţii. Acest anunţ a fost făcut după ce cele 119 state membre ale acestei Convenţii s-au reunit la Geneva timp de trei zile pentru a evalua modul în care este aplicat acordul care interzice aceste arme. Convenţia, intrată în vigoare în 2010, interzice utilizarea, transferul şi stocarea acestor arme, care pot fi aruncate din avioane sau lansate de artilerie, precum şi răspândirea a sute de mici bombe pe o suprafaţă extinsă. Deoarece multe bombe nu explodează în momentul impactului la sol, ţările afectate au probleme în eliminarea acestora şi se confruntă de fapt cu existenţa unor adevărate câmpuri minate.
Mai mult decât atât, aceste mici bombe cu dispersie sunt adesea colorate, ceea ce atrage copiii, existând riscul de explozie atunci când aceştia le ating. Un total de 417 de persoane au fost victime ale acestor bombe cu fragmentaţie anul trecut şi aproape jumătate dintre ei erau copii, conform Agerpres.
Comentează