Hotărârea de Guvern nr. 476 - Procedura instituirii şi prelungirii stării de alertă

La 15 iulie 2020, într-o declaraţie susţinută la Palatul Cotroceni, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că starea de alertă va fi prelungită cu 30 de zile.

Starea de alertă pe teritoriul României a fost instituită la 18 mai 2020, prin Hotărârea de Guvern (HG) nr. 394/2020 privind instituirea stării de alertă, în contextul pandemiei de COVID-19. Potrivit hotărârii, starea de alertă s-a instituit pe întreg teritoriul ţării, începând cu data de 18 mai, pe o durată de 30 de zile. La 20 mai 2020, hotărârea de guvern a fost adoptată de Parlament.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 476 din 16 iunie 2020, starea de alertă a fost prelungită pe întreg teritoriul ţării, cu încă 30 zile, începând cu data de 17 iunie 2020.

***
Starea de alertă în România este reglementată de două acte normative: OUG nr. 68 din 14 mai 2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu incidenţă în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă şi al protecţiei civile şi Legea nr. 55 din 15 mai 2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Ordonanţa de Urgenţă nr. 68 din 14 mai 2020 prevede că starea de alertă este declarată de către Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU), cu acordul prim-ministrului, pentru o perioadă maximă de 30 de zile, care poate fi prelungită pentru o perioadă care nu poate fi mai mare de 30 de zile.

Legea nr. 55 din 15 mai 2020 arată că starea de alertă se instituie de către Guvern, prin hotărâre, la propunerea ministrului afacerilor interne, şi nu poate depăşi 30 de zile. Starea de alertă se instituie pe întreg teritoriul ţării sau doar pe teritoriul unor unităţi administrativ-teritoriale, după caz. Când starea de alertă se instituie pe cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de pe teritoriul ţării, măsura are nevoie de acordul Parlamentului, conform Legii 55/2020.

Ambele acte normative - OUG 68/2020 şi Legea 55/2020 - aduc o serie de modificări OUG 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.

***

Condiţiile declarării şi prelungirii stării de alertă conform OUG 68/2020 şi Legii 55/2020

Starea de alertă reprezintă răspunsul la o situaţie de urgenţă de amploare şi intensitate deosebite, determinată de unul sau mai multe tipuri de risc, constând într-un ansamblu de măsuri cu caracter temporar, proporţionale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia şi necesare pentru prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor iminente la adresa vieţii, sănătăţii persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale şi culturale importante ori a proprietăţii (art. 4, indice 1 din OUG 68/2020 şi art. 2 din Legea 55/2020).

Starea de alertă se declară la nivel local, al municipiului Bucureşti, judeţean sau naţional, atunci când analiza factorilor de risc indică necesitatea amplificării răspunsului la o situaţie de urgenţă, pentru o perioadă limitată de timp, care nu poate fi mai mare de 30 de zile (art. 4, indice 2, alin. (1) din OUG 68/2020 şi art. 3, alineat 1 din Legea 55/2020).

Starea de alertă poate fi prelungită ori de câte ori analiza factorilor de risc indică necesitatea menţinerii răspunsului amplificat pentru o perioadă de timp suplimentară, care nu poate fi mai mare de 30 de zile. Starea de alertă încetează, înainte de împlinirea termenului pentru care a fost declarată ori prelungită, atunci când analiza factorilor de risc indică faptul că nu mai este necesară menţinerea unui răspuns amplificat (art 4, indice 2, alineatele 2 şi 3 din OUG 68/2020 şi art. 3, alienate 2 şi 3 din Legea 55/2020).

Factorii de risc enumeraţi de cele două acte normative sunt: amploarea situaţiei de urgenţă, respectiv manifestarea generalizată a tipului de risc la nivel local, judeţean sau naţional; intensitatea situaţiei de urgenţă, respectiv viteza de evoluţie, înregistrată sau prognozată, a fenomenelor distructive şi gradul de perturbare a stării de normalitate; insuficienţa şi/sau inadecvarea capabilităţilor de răspuns; densitatea demografică în zona afectată de tipul de risc; existenţa şi gradul de dezvoltare a infrastructurii adecvate gestionării tipului de risc (art. 4, indice 2, alineat 4 din OUG 68/2020 şi art. 3, alineat (4) din Legea 55/2020).

OUG 68/2020 prevede că, la declararea stării de alertă şi pe durata acesteia, comitetele pentru situaţii de urgenţă hotărăsc aplicarea uneia sau mai multor măsuri pentru creşterea capacităţii de răspuns, pentru asigurarea rezilienţei comunităţilor şi pentru diminuarea impactului tipului de risc (art. 4, indice 4). La 13 mai 2020, Curtea Constituţională a României a stabilit că măsurile pentru înlăturarea stării de forţă majoră sunt constituţionale, dacă nu afectează exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale şi că actul prin care se afectează drepturi şi libertăţi fundamentale trebuie să fie o lege, potrivit ccr.ro.

Printre măsurile privind creşterea capacităţii de răspuns enumerate de Legea 55/2020 se numără: restrângerea sau interzicerea organizării şi desfăşurării unor mitinguri, demonstraţii, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri, în spaţii deschise, precum şi a unor întruniri de natura activităţilor culturale, ştiinţifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spaţii închise; restrângerea sau interzicerea circulaţiei persoanelor şi vehiculelor în locurile sau intervalele orare stabilite; închiderea temporară a unor puncte de trecere a frontierei de stat; limitarea sau suspendarea pe durată determinată a activităţii unor instituţii sau operatori economici etc.

Declararea stării de alertă la nivel naţional conform OUG 68/2020 şi Legii 55/2020

Potrivit OUG 68/2020, starea de alertă la nivel naţional sau la nivelul mai multor judeţe este declarată de către CNSU, cu acordul primului-ministru. Tot CNSU este cel care declară prelungirea sau încetarea stării de alertă (art. 4, indice 3, alin. (3)).

Conform Legii 55/2020, starea de alertă se instituie de Guvern prin hotărâre, la propunerea ministrului afacerilor interne, şi nu poate depăşi 30 de zile. Starea de alertă se instituie pe întreg teritoriul ţării sau doar pe teritoriul unor unităţi administrativ-teritoriale, după caz. Când starea de alertă se instituie pe cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de pe teritoriul ţării, măsura se supune încuviinţării Parlamentului. Parlamentul se pronunţă în şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, în termen de 5 zile de la data solicitării de încuviinţare. Dacă Parlamentul respinge solicitarea de încuviinţare, starea de alertă încetează de îndată. Parlamentul poate încuviinţa măsura adoptată de Guvern integral sau cu modificări (art. 4, alienate 1,2, 3 şi 4 din Legea 55/2020).

Declararea stării de alertă la nivel judeţean sau local conform OUG 68/2020

La nivel judeţean, cel care declară starea de alertă la nivelul uneia sau mai multor localităţi din judeţ ori la nivelul întregului judeţ este Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, cu acordul ministrului afacerilor interne (art. 4, indice 3, alin. (2) din OUG 68/2020).

În mod similar, Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă declară, cu acordul ministrului afacerilor interne, starea de alertă la nivelul municipiului Bucureşti, precum şi prelungirea sau încetarea acesteia (art. 4, indice 3, alin. (2) din OUG 68/2020).

La nivel local, starea de alertă este declarată de către Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă, cu acordul prefectului (art. 4, indice 3, alin. 1 din OUG 68/2020).

Hotărârile prin care se declară starea de alertă şi cele prin care se stabileşte aplicarea unor măsuri pe durata acestei stări pot fi atacate în instanţele de contencios-administrativ, mai prevede OUG 68/2020 (art. 42, alineat 3).