Premium
Romania Libera:
În ce priveşte Europa de Est, articolul arată că situaţia a devenit favorabilă Rusiei şi atrage atenţia asupra României, care a rămas „o insulă într-o mare de interese rusești”.
„În România situația este stabilă, pe 11 decembrie au loc alegeri parlamentare dar ambele partide cotate cu șanse (Partidul Social Democrat și Partidul Național Liberal) sunt atât pro-europene, cât și proatlantice”, arată autorii articolului din Huffington Post.
Sub președinția lui Andrzej Duda, Polonia respinge deciziile UE luate la Bruxelles, motivând că acestea nu ar trebui să fie automat acceptate în Varșovia.
În Germania, afluxul mare de imigranți din Orientul Mijlociu, a dus la o scădere semnificativă a sprijinului şi popularităţii cancelarului Angela Merkel în rândul alegătorilor germani. În Austria, candidatul prezidențial susţinut de Verzi, Alexander Van der Bellen, a câştigat alegerile datorită luptei sale pentru Uniunea Europeană. În Franța, partidul Frontul Național, condus de Marine Le Pen este din ce în ce mai popular printre francezi.
Pentru Rusia, obiectivul unei apropieri cu SUA constă în ridicarea sancțiunilor economice impuse după anexarea regiunii Crimeea, sancţiuni care au afectat grav economia acestui stat. Liderul de la Kremlin va dori ca Trump să recunoască dreptul de proprietate al Rusiei asupra zonei Crimeea - ceva ce nici un stat major nu a făcut până acum. Putin consideră, de asemenea, că Rusia are dreptul la o sferă de influență asupra fostelor republici ale Uniunii Sovietice din Europa de Est şi Europa Centrală. Situația actuală din Europa de Est pare favorabilă obiectivelor rusești.
În Serbia, guvernul condus de Tomislav Nikolić menține legături strânse cu Rusia, fiind una dintre cele mai importante aliate ale Kremlinului, nu datorită vreunei fraternităţi slavo-ortodoxe, ci ca urmare a calculului politic și al propagandei difuzate prin intermediul mass-mediei locale.
În Ungaria, premierul Viktor Orban are vederi clare pro-ruse. Moscova este de două ori mai influentă în țară prin parteneriatul cu Orban și, în același timp, administraţia de la Kremlin finanţează mişcarea Jobbik, un grup xenofob. Astfel, prin aceste manevre, Moscova are doi aliați în țară: unul în opoziție, și unul la putere. În calitate de membru al UE și NATO, Ungaria "este în măsură să influențeze agenda politică și a proceselor de luare a deciziilor de către aceste organisme".
Recentele alegeri din Republica Moldova l-au desemnat pe Igor Dodon câștigător. În timp ce rezultatul este contestat de mii de cetățeni din diaspora, rezultatul alegerilor nu se va schimba. Dodon este un puternic lider pro-rus și este de așteptat să propulseze Moldova înspre Rusia.
În Bulgaria, situaţia este similară. Rumen Radev, candidatul socialist, a câştigat alegerile prezidenţiale, determinând demisia prim-ministrului, Boiko Borisov. În perioada comunistă, Bulgaria a fost cel mai apropiat membru al Uniunii Sovietice.
În opoziție cu aceste tendințe, România se află printre puţinele țările din Europa de Est, care, împreună cu Polonia, în Europa Centrală, menține în continuare o puternică dorință de a se distanta de Rusia, spune analiza citată
Țările Baltice, Letonia, Estonia și Lituania sunt membre ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și Uniunea Europeană, iar protecţia SUA este absolut necesară. Cu toate acestea, declarațiile de campanie ale lui Donald Trump, potrivit cărora statele NATO trebuie să plătească mai mult pentru apărare, ambivalența lui faţă de Crimeea și aluziile la modul în care America nu poate apăra membrii împotriva acțiunii militare rusești generează îngrijorare puternică pentru guvernele locale.
România, de asemenea, este un membru al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și al Uniunii Europene, însă este înconjurată de state proruse. În prezent, peisajul politic local, este stabil, iar țara va organiza alegeri parlamentare în 11 decembrie. Alegerile și campaniile aferente se desfăşoară pe fondul luptei anticorupţie, pe lângă preocuparea și suspiciunea cu privire la potențiale manevre şi implicaţii ruseşti în politică.
Ziarul Financiar:
Eşecul Guvernului Matteo Renzi în referendumul constituţional riscă să amplifice criza bancară din Italia, cu efecte în zona euro, comentează cotidianul Financial Times, avertizând că acesta ar putea fi cel mai important test pentru noile reglementări europene de gestionare a băncilor falimentare.
Bancherii par să nu mai aibă la dispoziţie soluţii din sectorul privat pentru salvarea Băncii Monte dei Paschi, pledând acum pentru un plan de salvare cu fonduri de stat.
Chiar dacă pieţele financiare au reacţionat relativ calm la rezultatul referendumului italian, experţii cred că este "mai dificil" să fie obţinută o investiţie de un miliard de euro din Qatar de care depinde planul în valoare de cinci miliarde de euro pentru capitalizarea Băncii Monte dei Paschi, cea mai veche din lume.
Oficialii din domeniul bancar se tem că un eşec în relansarea acestei bănci, care se află, potrivit evaluărilor UE, în poziţia cea mai riscantă la nivel european, ar putea afecta încrederea investitorilor în întregul sector bancar din Italia, care se confruntă cu perspectiva unor pierderi de 360 de miliarde de euro din cauza creditelor neperformante.
JPMorgan Chase şi Mediobanca, principalii consultanţi ai Băncii Monte dei Paschi, au colaborat cu ministrul italian al Finanţelor, Pier Carlo Padoan, pentru a obţine investiţii din partea Qatarului. Însă planul este afectat de criza politică şi economică declanşată de schimbarea Guvernului Matteo Renzi.
"Italia este primul şi posibil cel mai important test al noului regim european de gestionare a băncilor falimentare", notează Financial Times, amintind că, începând de la criza din 2008, Italia a tras de timp în căutarea soluţiilor, aşteptând investiţii din domeniul privat de teamă că o intervenţie a UE pentru relansarea sectorului bancar ar speria investitorii, clienţii băncilor şi alegătorii.
În acest context, în urmă cu câteva luni, Matteo Renzi a refuzat un plan al UE care prevedea măsuri stricte în schimbul injectării de fonduri de stat, convertirea unei părţi a obligaţiunilor şi oferirea de compensaţii investitorilor mici. Planul Bruxellesului este încă disponibil dacă Guvernul de la Roma se va răzgândi.
"Orice soluţie va fi găsită pentru Banca Monte dei Paschi, cred că există un risc major de contagiere a altor bănci italiene", atrage atenţia Megan Greene, economist-şef la Manulife Asset Management.
