Premium
Digi24:
Nu aș fi fost acreditat ambasador la Berlin dacă n-aș fi avut cetățenia română, a spus Emil Hurezeanu, despre zvonurile că n-ar fi cetățean român. Jurnalistul a precizat că în luna martie a acestui an, în contextul nominalizării sale ca ambasador, a depus cererea de redobândire a cetățeniei române. Asta pentru că atunci când a devenit cetățean german nu putea fi și cetățean român. „Nicio numire și nici terminarea procesului până la acreditare nu s-ar putea face dacă n-aș fi cetățean român. E adevărat, multă vreme n-am fost cetățean român, pentru că am renunțat la cetățenia română în momentul în care, cu ani în urmă, cetățenia locului în care trăiam atunci, cea germană, nu se putea obține decât renunțând la cetățenia originară. Ulterior, lucrurile s-au schimbat, m-am reîntors în țară, dar germanii nu acceptau dubla cetățenie. Tot felul de legături mai vechi cu orașele și locurile în care am trăit și am muncit, nu mi-am permis să renunț la cetățenia germană. Am avut un statut de rezident german, cu pașaport german, în România” „În ultimii ani a devenit posibilă dubla cetățenie și pentru germani când e vorba de cetățeni din interiorul Uniunii Europene, și cred că și pentru turci. Având un statut legal de rezident aici, neavând funcții publice – care până în 2003 cereau insistent cetățenia română – și mai ales după 2003, după modificarea Constituției, s-a acceptat principiul dublei cetățenii și pentru oamenii cu funcții politice. Am păstrat această stare de cetățean german rezident în România. În ultimele luni, în situația în care s-a pus problema unei posibile nominalizări pentru această funcție, am depus cererea de redobândire a cetățeniei, la începutul lunii martie, primind aprobarea redobîndirii cetățeniei”, a adăugat Hurezeanu. „Bineînțeles că voi reprezenta interesele României, ținând cont și de locul în care mă voi afla”, a subliniat Emil Hurezeanu.
Evenimentul Zilei:
Comisia juridică a Senatului a modificat marți Codul de Procedură Penală, la propunerea lui Șerban Nicolae (PSD), astfel încât încătușarea va fi „o măsură excepțională”, la care se va recurge doar în cazul persoanelor care au comis infracțiuni cu violență, ori s-au opus măsurii reţinerii sau arestării preventive.Parlamentarii vor astfel să elimine ”spectacolul cătușelor” de pe ecranele televizoarelor, în care protagoniști sunt, în special, politicieni urmăriți penal pentru corupție... Este limpede că politicienii nu se vor mulțumi doar cu atât. Au obținut o victorie mică, dar importantă, strategică, în lungul război pe care au de gând să-l poarte cu procurorii. Pentru prima dată după multă vreme presa comentează faptul că senatorii au făcut un lucru bun în confruntarea cu DNA. Nu înseamnă că opinia publică îi consideră pe procurori răi. Tot mai mulți cred că mai sunt lucruri de corectat în ceea ce privește anticorupția. Cine știe, poate următoarea discuție publică va fi dacă este normal ca acuzații pentru corupție să fie ținuți în arest preventiv, după ce dosarele au fost trimise în judecată. Sau despre nevoia ca procurorii să devină funcționari publici. Nu poți încerca să oprești un sistem de justiție, consolidat în 10 ani, repede și prin mișcări bruște. Procesul e de lungă durată și se aplică politica pașilor mărunți. Azi un pic, mâine un pic, dar obligatoriu mai mult decât azi.Este limpede însă că prind tot mai mult curaj în lupta cu procurorii. De pildă, ieri un deputat cvasinecunoscut a scăpat de arestul preventiv. Este vorba de Ion Ochi, de la PSD. Camera Deputaților a respins cererea DNA de reținere și arestare preventivă. Doar 108 deputați au votat favorabil, în timp ce 156 s-au împotrivit. Practic, plenul a întors decizia Comisiei juridice, care avizase favorabil solicitarea procurorilor.
Ziarul Financiar:
