ICCJ judecă luni cererea de confirmare a redeschiderii urmăririi penale în dosarul Revoluţiei

Instanţa supremă judecă luni cererea de confirmare a redeschiderii de către Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a urmăririi penale în dosarul Revoluţiei, după infirmarea deciziei de clasare din octombrie 2015.

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a trimis joi, la instanţa supremă, dosarul “Revoluţiei”, fiind necesară transportarea acestuia cu un microbuz, din cauza numărului mare de volume ale cauzei, potrivit news.ro. Instanţa a stabilit pentru luni 25 aprilie termenul de judecare, în camera preliminară, a cererii PICCJ de confirmare a redeschiderii urmăririi penale în dosarul Revoluţiei.

PICCJ a infirmat, în 5 aprilie, ordonanţa din 14 octombrie 2015 a Secţiei Parchetelor Militare de clasare a dosarului Revoluţiei şi a dispus redeschiderea urmăririi penale în cauză.

Prim-adjunctul procurorului general, Bogdan Licu, care asigură interimatul la conducerea PICCJ după demisia lui Tiberiu Niţu, a anunţat că, în urma reanalizării cauzei, s-a constatat că soluţia de clasare a Secţiei Parchetelor Miltiare este netemeinică şi nelegală, fiind adoptată pe baza unei cercetări incomplete, cu ignorarea unor informaţii, date şi documente esenţiale referitoare la evenimentele din decembrie 1989. 

Procurorul general interimar al României a mai spus că aceste aspecte au condus la "stabilirea unei situaţii de fapt incomplete, iar în unele aspecte eronată, iar pe cale de consecinţă, la o greşită încadrare  juridică a faptelor, toate acestea zădărnicind aflarea adevărului şi identificarea tuturor făptuitorilor, precum şi a făptuitorilor din spatele făptuitorilor".

Din modul de desfăşurare a anchetei în dosarul Revoluţiei rezultă că nu a existat o preocupare pentru stabilirea aspectelor esenţiale referitoare la evenimentele din perioada 17‐30 decembrie 1989.

"Deşi ordonanţa reţine existenţa războiului radio‐electronic, ea se rezumă  la a menţiona faptul că  acesta a «amplificat starea de psihoză  şi incertitudine creată  în rândul militarilor  şi populaţiei civile», dar nu răspunde unor întrebări fireşti privind scopul acestui război, necesitatea declanşării acestuia, scopul urmărit,  şi nu au fost identificaţi cei care l‐au dispus şi pus în executare", a precizat Licu.

În plus, în dosar se vor efectua cercetări pentru infracţiunea de genocid. "În ipoteza în care în cauză se dovedeşte că atât diversiunea terorist‐terestră, cât şi cea radio‐electronică (aeriană şinavală) şi psihologică aveau drept scop crearea unui conflict armată‐securitate, armată‐armată şi ulterior determinarea unei intervenţii militare externe în scopul de a se produce un număr cât mai mare de victime (60.000 potrivit informaţiilor difuzate de media), justificând astfel preluarea puterii de către structura nou constituită, şi descurajând astfel orice altă formă de opoziţie, în cauză se poate reţine infracţiunea de genocid", se mai arată în decizia de infirmare a clasării dosarului.

Cauza a primit o decizie de clasare, din lipsă de probe, în 14 octombrie 2015, când la conducerea PICCJ a fost Tiberiu Niţu. Acesta a demisionat din în 2 februarie, după ce a fost pus sub acuzare pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul fostului ministru al Internelor Gabriel Oprea privind deplasarea cu coloană oficială.

După decizia de clasare, aproximativ 100 de persoane, victime ale Revoluţiei sau urmaşi ai acestora, dar şi membri ai Asociaţiei "21 Decembrie" au atacat hotărârea. Contestaţiile au fost depuse atât la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cât şi la instanţa supremă. 

În 19 februarie, procurorul general interimar Bogdan Licu a cerut de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dosarul privind Revoluţia din 1989, pentru reanalizarea deciziei de clasare din septembrie 2015.

Dosarul Revoluţiei din 1989 este una dintre cele mai tergiversate anchete din istoria practicii judiciare din România. Procurorii au avut de lămurit cauzele în care s-a produs decesul a 709 persoane, rănirea prin împuşcare a 1.855 de persoane, rănirea prin alte forme de violenţă a 343 de persoane şi privarea ilegală de libertate a 924 de persoane.

Anchetatorii au arătat în rezoluţia de clasare că, în unele dintre cazurile avute în atenţie, persoanele vinovate de omor sau rănire prin împuşcare au fost judecate sau deja condamnate în alte dosare. De asemenea, în alte cazuri, decesul "a fost urmarea unui act suicidal (împuşcare, precipitare etc.), a manevrării imprudente a armamentului din dotare de către cel în cauză sau s-a datorat unor cauze patologice".

Procurorii militari au mai susţinut în soluţia de clasare că starea de oboseală şi stresul au afectat aprecierea obiectivă a realităţii. În acest context, au fost situaţii  în care s-au executat focuri de armă între militari din aceeaşi unitate sau între unităţi militare.

Peste 4.500 de dosare au fost deschise pentru faptele comise în decembrie 1989, din care au fost trimise în judecată 112 dosare, cu 275 de inculpaţi, între care 25 de generali, 114 ofiţeri, 13 subofiţeri, 36 de militari în termen şi 87 de civili.