Premium
Completurile de 5 judecători de la instanța supremă, vor relua luni, dezbaterile în trei dosare de mare corupție, afectate de decizii ale CCR, și în care judecătorii au adresat întrebări judecătorilor Curții de Justiție a Uniunii Europene privind aplicare sau nu a acestor soluții ale Curții Constituționale.
Concret, este vorba despre dosarele fostei șefe a DIICOT, respectiv o contestație la executare, invocată ca efect a deciziei CCR, a lui DArius Vâlcov, fost consilier al fostului prim-ministru, Viorica Dăncilă (PSD) și a fostului senator PSD Ilie Niță, condamnat inițial la patru ani de închisoare cu executare pentru fapte grave de corupție.
În acest ultim caz un complet de cinci judecători rejudecă apelurile DNA şi a fostului ministru al Energiei, Constantin Niţă, care a fost suspendat după ce aceeaşi instanţă a trimis întrebări Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
Rejudecări usturătoare...
Mai precis, în 21 octombrie 2019, completul de cinci judecători care rejudecă apelurile din acest dosar, după desfiinţarea deciziei definitive de condamnare la patru ani de închisoare cu executare a fostului demnitar, a dispus suspendarea judecăţii în dosar după ce a hotărât trimiterea mai multor întrebări CJUE.
"În majoritate: În baza art. 267 alin (3) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene sesizează Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu următoarele întrebări preliminare:
1. Articolul 19 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolul 325 alin. (1) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene şi articolul 4 din Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal, elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătoreşti, Curtea Constituţională a României, care impune trimiterea spre rejudecare a cauzelor de corupţie soluţionate într-o perioadă determinată şi care se află în faza apelului, pentru neconstituirea la nivelul instanţei supreme de completuri de judecată specializate în această materie, deşi recunoaşte specializarea judecătorilor care le-au compus şi
2. Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi articolul 47 alin. 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că se opun constatării de către un organ exterior puterii judecătoreşti a nelegalei compuneri a completurilor de judecată din cadrul unei secţii a instanţei supreme (completuri compuse din judecători în funcţie, care la momentul promovării îndeplineau inclusiv condiţia specializării solicitată pentru a promova la instanţa supremă)?
3. Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanţei naţionale să înlăture aplicarea unei decizii a instanţei de contencios constituţional, pronunţată într-o sesizare vizând un conflict constituţional, obligatorie în dreptul naţional Dispune suspendarea judecării prezentei cauze până la soluţionarea cererii de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Cu recurs în 72 de ore de la pronunţare pe dispoziţia de suspendare a judecăţii. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 octombrie 2019. Cu opinie separată în sensul respingerii ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.", nota ICCJ în minuta deciziei din octombrie 2019.
Pe parcursul acestui proces Constantin Niţă a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu executare, decizie care a rămas definitivă în 28 iunie 2018.
Acesta a fost condamnat definitiv pentru trafic de influenţă și la confiscarea sumei de 303.000 lei, bani pe care i-ar fi primit de la omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu pentru a ajuta firma acestuia să obţină un contract cu Primăria Iaşi.
În iunie 2016, procurorii anticorupţie l-au trimis în judecată pe Constantin Niţă, pe care îl acuză de trafic de influenţă iar potrivit rechizitoriului, în 2013, Niţă, la data faptei ministru al Energiei, i-a cerut lui Tiberiu Urdăreanu, denunţător în cauză, un comision de 5% din valoarea unui contract încheiat de firma acestuia cu Primăria Iaşi.
Anchetatorii notează în document că Niţă a cerut suma în cuantum de 5% din valoarea contractului după iniţierea procedurii privind acel proiect, precum şi după ce primarul de municipiu a solicitat, cu titlu de mită, 10% din valoarea contractului, respectiv în prima parte a anului 2013.
„Potrivit înţelegerii, urma ca suma reprezentând 5% din valoarea contractului (aproximativ 3,4 milioane lei) să îi fie remisă lui Niţă Constantin în două forme: parţial în numerar şi parţial printr-un contract de consultanţă fictiv, ce urma a fi încheiat cu o persoană de încredere din anturajul inculpatului”, au scris procurorii în rechizitoriu.
În 21 iulie 2013, Constantin Niţă ar fi primit 30.000 euro de la Urdăreanu, în timp ce era într-un restaurant libanez dintr-un hotel din Bucureşti.
„De asemenea, la solicitarea lui Niţă Constantin, a fost contactată persoana de încredere a acestuia care a propus încheierea unui contract de consultanţă cu o anumită firmă, la preţul de 5.000 euro + TVA/lună, care a şi fost semnat la data de 2 mai 2013.
În baza acestui contract fictiv (serviciile facturate nefiind, în fapt, prestate de firmă), reprezentanţii omului de afaceri au remis firmei indicate de Niţă Constantin, prin intermediul acestui mecanism, suma totală de 303.118 lei, în tranşe lunare, în perioada mai 2013-iunie 2014”, au precizat procurorii.
Suma solicitată nu ar fi fost achitată integral, ci doar două tranşe, de 30.000 de euro, respectiv 303.118 lei, susţin anchetatorii.
„Sumele au fost folosite, în mare parte, pentru diverse cheltuieli ale organizaţiei judeţene de partid, la solicitarea lui Niţă Constantin”, au mai arătat procurorii.
Lovitura de baros a CJUE pentru CCR
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat, în luna decembrie 2021, răspunsul cu titlu executoriu la mai multe întrebări ale judecătorilor naționali care au ajuns în impas cu dosarele penale de mare corupție după o decizie a CCR privind nelegala compunere a completurilor de judecată.
Astfel, după decizia CJUE, judecătorii ICCJ, care au transmis întrebări CJUE pentru a se lămuri cu privire la turnura judecării în respectivele dosare, le pot repune pe rol și au posibilitatea de a își întemeia deciziile viitoare și pe baza deciziei CJUE.
Astfel, doar la instanța supremă, opt dosare de mare corupție, unele dintre ele excesiv mediatizate, au fost suspendate succesiv până la acest moment în așteptarea răspunsurilor CJUE.
Acum ele vor fi repuse pe rol iar magistrații ICCJ urmează să stabilească traseul fiecărui dosar în parte.
Udrea, Mazăre, Vâlcov...
Dosare grele ale DNA cu foști demnitari de seamă reintră în malaxorul Justiției pentru fi definitivate.
Este vorba de dosarele de mare corupție Gala Bute, în care a fost condamnată definitiv Elena Udrea, dar a cărui decizie definitivă a fost anulată după decizia CCR.
Efectul direct a fost eliberarea din penitenciar al fostului ministru, după încarcerare precum și a fostului șef al FRB, Rudel Obreja.
Un alt dosar cu greutate este cel al fostului demnitar Darius Vâlcov, fost consilier al fostului premier Viorica Dăncilă. Este vorba despre dosarul în care este judecat alături de Ninel Prina, fost primar de Slatina și alte persoane, pentru trafic de influență, spălare de bani și efectuare de operațiuni incompatibile cu funcția.
Un alt dosar „atins„ de decizia CCR a fost dosarul fostului edil Radu Mazăre. În dosarul de mare corupție privind locuințele sociale Mazăre a fost achitat iar instanța supremă tranșa apelul procurorilor DNA.
În acest dosar apărarea edilului a invocat și chestiuni de nelegalitate privind judecarea sa în lipsă, în perioada în care era fugit în Madagascar.
Fostul ministru Niță și acuzatorii lui Berbeceanu
Un alt fost ministru, Teodor Niță, va relua vizitele la ICCJ după decizia recentă a CJUE.
Mai precis, în 21 octombrie 2019 completul de cinci judecători care rejudecă apelurile din acest dosar, după desfiinţarea deciziei definitive de condamnare la patru ani de închisoare cu executare a fostului demnitar, a dispus suspendarea judecăţii în dosar după ce a hotărât trimiterea mai multor întrebări CJUE.
Un complet de cinci judecători de la instanţa supremă a stabilit, în noiembrie 2019, definitiv, sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene în dosarul comisarului BCCO Alba, Traian Berbeceanu.
Astfel judecata apelurilor s-a suspendat iar dezbaterile vor fi reluate reluate de ICCJ în lumina răspunsurilor primite de la instanța europeană.
Decizia de la acea vreme a fost luată în majoritate. Judecătorii aflați în minoritate doreau desființarea deciziei de achitare a acestuia și condamnare a foștilor săi anchetatori și rejudecarea dosarului de la zero.
Șova, Ponta, „miruiți„ de CJUE
Un complet de judecată al ICCJ a stabilit în noiembrie 2019 suspendarea judecării dosarului "Rovinari - Turceni", în care fostul premier Victor Ponta și fostul senator Dan Sova au fost achitați în prima instanță.
Astfel și în acest dosar magistrații au simțit nevoia unor răspunsuri lămuritoare puși fiind în fața deciziei CCR.
„Bucătăria internă„
Astfel, după consultarea mai multor surse judiciare de către STIRIPESURSE, s-a arătat că dosarele vor fi repuse rând pe rând pe rol în funcție de termenele de suspendare stabilite de către magistrați.
La primul termen de după suspendare magistrații din fiecare dosar vor anunța părțile cu privire la răspunsul primit de la CJUE și vor stabili din oficiu cum trebuie acesta interpretat și mai ales pus în practică efectiv.
Practic magistrații vor avea de decis între anulări de condamnări definitive și retrimiterea cazurilor la judecat la complet de fond, de trei judecători, așa cum deja s-a întâmplat în cazul mai multor dosare, sau menținerea unor decizii definitive deja luate și respingerea oricăror acțiuni ordinare sau extraordinare.
