DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Iliescu recunoaște că a pus la dispoziția CIA un „sediu” în România

revista presei

Hotnews:

Intr-un interviu acordat revistei germane Spiegel, fostul presedinte Ion Iliescu admite ca a pus la dispozitia CIA un „sediu”. Revista scrie ca multa vreme oficialii romani au negat cu vehementa existenta centrului, care in raportul despre practicile de tortura CIA este identificat drept „Detention Site Black”. Spiegel il numeste pe fostul presedinte roman „al doilea sef de stat care recunoaste existenta centrelor secrete de detentie ale CIA dupa fostul presedinte polonez Alexander Kvasnievski”. In interviul acordat Spiegel Online, Iliescu a povestit ca in perioada sfarsit de 2002 - inceput de 2003 „aliatii nostri americani ne-au rugat sa le punem la dispozitie un sediu”. In calitate de sef de stat la acea vreme, Iliescu a aprobat cererea in principiu. De detalii s-ar fi ocupat fostul sef al administratiei prezidentiale si consilier pe securitate nationala Ioan Talpes, afirma Spiegel. Ion Iliescu, scrie revista, vorbeste insa numai despre un „sediu”. Ca acolo ar fi functionat o inchisoare secreta nu stia, conform spuselor sale. „Era vorba despre un gest de bunavointa in perioada de dinaintea aderarii noastre la NATO”, a declarat fostul presedinte pentru Spiegel.„Noi nu ne-am amestecat in activitatile lor de acolo. Mie, ca sef de stat, mi s-a parut o chestiune minora. Eram aliati, luptam impreuna in Afganistan si Orientul Mijlociu, asa ca nu am mers in detaliu in ceea ce priveste cererea unui aliat de a avea un sediu in Romania”. Daca ar fi stiut ce urma sa aiba loc acolo, raspunsul „cu siguranta nu ar fi fost pozitiv”, a mai spus Iliescu pentru Spiegel. „Din aceasta situatie am invatat ca pe viitor sa fim mai atenti si sa cantarim cu constiinciozitate problema”.

Digi24:

Analistul Emil Hurezeanu a comentat  ieşirea fără cătuşe a omului de afaceri Adrian Sârbu din Arestul Poliţiei Capitalei. Analistul spune că în România există o grabă a sentinţelor care nu face altceva decât să accentueze răul. El este de părere că, deşi există un regulament al Ministerului de Interne care prevede purtarea cătuşelor în public, măsura nu este întotdeauna justificată și poate induce o imagine falsă a dreptății. „Doamna Kovesi (Laura Codruţa Kovesi, procurorul şef al DNA, n.r.) pe mine m-a lămurit. A spus că e vorba de un regulament al Ministerului de Interne, cel care prevede portul cătuşelor în public în timpul cercetării, în timpul arestului preventiv”, a spus Emil Hurezeanu. „E o chestiune de reflectat: există un pericol public, există o dimensiune de încercare de a provoca teamă, angoasă, panică celor care ar putea fi ca ei? „Nu fiţi ca el, cel în cătuşe!”. Şi asta pot să înţeleg. (...) Se discută, se balansează. Unii fac legile, alţii fac regulamentele, DNA-ul îşi face treaba şi televiziunile o reflectă. E de văzut. Care este filosofia acestei societăţi? Este o filosofie a retoricii cătuşelor? Este o filosofie a dreptăţii până la capăt şi cu orice chip? Se confundă dreptatea până la capăt şi cu orice preţ cu secvenţele acestea intermediare, nerelevante din perspectiva dreptăţii până la capăt? Dar poate relevante din perspectiva dreptăţii cu orice preţ şi cu orice chip, în sensul aşteptării unei societăţi îmbolnăvite de corupţie, care ştie că a fost capturată de nuclee de briganzi”, a comentat analistul. „Îmi închipui că este un fel de formă de autoapărare socială într-o democraţie instituţională slabă. (...) Cred că toată lumea ar trebui să stea pe gânduri”, a mai spus el.„De ce trebuie să ne grăbim cu sentinţele? E o grabă care nu face decât să încurajeze această precipitare înspre rău, admiţând că răul, la capătul drumului, există şi este sancţionat acolo de cine şi când trebuie, prin sentinţă. E o fugă înspre rău, care nu-l previne, nu-l limitează, ci îl accentuează”, a completat Emil Hurezeanu.

Romania Libera:

Plenul Senatului a adoptat, ieri, proiectul de lege privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, după cererea de reexaminare transmisă de preşedintele Klaus Iohannis. Potrivit legii, partidele își finanțează campaniile din cotizații, donații, subvenții de la buget sau împrumuturi. Astfel, candidații și partidele care au obținut cel puțin 3% din voturi, indiferent de tipul de scrutin, vor primi înapoi sumele cheltuite de la bugetul de stat, în termen de patru luni de zile după alegeri, cu respectarea anumitor praguri de cheltuieli. Potrivit sondajelor de opinie, singurele partide care depășesc sigur acest prag sunt PSD, PNL și UDMR. Deși șeful statului propusese reevaluarea acestui prag la nivel național în cazul alegerilor locale, Legislativul a ignorat solicitarea. Potrivit unei estimări a Autorității Electorale Permanente (AEP) un scrutin electoral va presupune costuri de aproximativ 30 milioane euro. Astfel, în 2016 când vor fi alegeri locale și parlamentare, costurile campaniilor pentru bugetul de stat s-ar ridica la aproximativ 60 de milioane euro. În 2019, vom cheltui de la buget alte 60 de milioane euro pentru alegerile europarlamentare și prezidențiale.

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.