Creşterea subvenţiilor, dezvoltarea sistemului de irigaţii şi modificarea legii arendei sunt principalele nevoi de politici publice dorite în agricultură, se arată în studiul "Carta Albă a Agriculturii din România", lansat luni de IMM România, potrivit Agerpres.
De asemenea, cele mai importante riscuri financiare semnalate de antreprenori au fost veniturile slabe şi resursele insuficiente pentru plată, iar în ceea ce priveşte piaţa: costul materiilor prime şi energiei.
"Agricultura rămâne un pilon fundamental al economiei naţionale, contribuind cu aproximativ 4,1% la PIB în anul 2024. Pe plan economic, creşterea costurilor inputurilor agricole şi a energiei este considerată cea mai presantă problemă (91% dintre respondenţi), urmată de instabilitatea legislativă (79%) şi volatilitatea preţurilor produselor agricole (94%). De asemenea, 65% dintre fermieri reclamă lipsa forţei de muncă, iar 49% semnalează dificultăţi în recrutarea personalului calificat. Este esenţial să ascultăm vocea fermierilor şi a antreprenorilor din mediul rural şi să construim politici publice care reflecta nevoile reale ale acestui sector", a declarat preşedintele IMM România, Florin Jianu.
În contextul schimbărilor economice şi climatice globale, lucrarea oferă o imagine de ansamblu detaliată a sectorului agricol, susţinută de date statistice, interviuri şi analize economice realizate în anul 2025.
Documentul se concentrează pe situaţia IMM-urilor agricole, punând accent pe strategii de dezvoltare, acces la finanţare, resurse umane şi dinamica pieţei.
Astfel, cele mai importante aspecte semnalate în cadrul analizei pentru anul 2025 sunt următoarele: principalele măsuri de sprijin în agricultură sunt subvenţiile/ajutoare - 39,5%, TVA redus la 9% - 34,5%, impozitul pentru microîntreprinderi - 26,75%; principalele nevoi de politici publice dorite în agricultură sunt: creşterea subvenţiilor - 30,5%, dezvoltarea sistemului de irigaţii - 33% şi modificarea legii arendei - 39,75%; cele mai importante riscuri financiare semnalate de antreprenori au fost: veniturile slabe - 37,33% şi resursele insuficiente pentru plată - 30,77%; principalele riscuri privind piaţa menţionate de respondenţi au vizat: costul materiilor prime şi energiei - 56,05 %, preţul recoltelor produselor - 38,62% şi concurenţa mare - 34,66%.
Documentul arată că schimbările climatice reprezintă cea mai mare ameninţare structurală pentru agricultura românească.
Potrivit datelor din lucrare, 94% dintre fermieri afirmă că activitatea lor este afectată de condiţiile climatice, iar 71,5% indică
seceta drept principal risc. În acelaşi timp, doar 33% dintre fermieri se declară pregătiţi pentru adaptarea la schimbările climatice, ceea ce subliniază necesitatea investiţiilor urgente în infrastructura de irigaţii, drenaj şi tehnologii verzi.
Agricultura rămâne un pilon fundamental al economiei naţionale, contribuind cu aproximativ 4,1% la PIB în anul 2024, conform datelor INS şi Eurostat. România se situează pe locul 6 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte suprafaţa agricolă utilizată şi pe locul 7 ca valoare a producţiei agricole, cu o contribuţie estimată la 22,2 miliarde euro în 2023. Cu toate acestea, productivitatea per hectar rămâne sub media europeană, din cauza fragmentării terenurilor, deficitului de infrastructură rurală şi expunerii la riscurile climatice, se mai arată în document.
Din punct de vedere al resurselor umane, aproximativ 18-20% din populaţia activă a României este implicată în agricultură - un procent semnificativ mai ridicat faţă de media Uniunii Europene (aproximativ 4%). "Această cifră confirmă dependenţa socio-economică majoră a mediului rural de activităţile agricole, dar şi necesitatea creşterii productivităţii prin investiţii în mecanizare, digitalizare şi formare profesională", relevă studiul citat.
Salariul mediu net în agricultură a fost de aproximativ 3.972 lei pe lună, cu aproximativ 20% mai mic decât salariul mediu naţional ca urmare a renunţării din acest an la facilităţile pentru salariul minim.
IMM România a lansat marţi a 2-a ediţie a studiului "Carta Albă a Agriculturii din România". Lucrarea prezintă evaluarea stării actuale a agriculturii şi identificarea principalelor provocări şi oportunităţi pentru următorii ani.
Comentează