DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

În plină criză energetică, România se împușcă în picior: OUG pentru renunțarea la cărbune în producerea energiei electrice

wall-street.ro
termocentrala

România a stabilit ca încetarea producerii energiei electrice pe bază de lignit şi huilă să se realizeze până la data de 31 decembrie 2030, prin retragerea din exploatare şi închiderea definitivă şi ireversibilă a capacităţii energetice totale instalate pe bază de lignit şi huilă, de 4.920 MW, potrivit unui proiect de Ordonanţă de urgenţă privind decarbonizarea sectorului energetic, publicat în dezbatere de Ministerul Energiei, potrivit news.ro.

În sectorul energetic, cărbunele este principalul responsabil de poluarea atmosferică, care include emisiile de gaze cu efect de seră.

Cărbunele reprezintă o sursă importantă de producere a energiei electrice, acoperând în medie între 17,35%, în anul 2020 şi 19,66%, la nivelul datei de 31 martie 2022, din producţia totală de energie electrică la nivel naţional, potrivit datelor privind „Starea sistemului energetic naţional în timp real”, postate pe site-ul Companiei Naţionale de Transport al Energiei Electrice Transelectrica.

”Având în vedere eliminarea treptată a producţiei centralelor electrice pe cărbune, în scopul asigurării continuităţii şi siguranţei alimentării cu energie electrică, precum şi a funcţionării sigure şi stabile a Sistemului Energetic Naţional, punerea în funcţiune a noilor capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile şi gaze naturale pregătite pentru blendingul cu hidrogen este de maximă importanţă. Suplimentar, pentru acoperirea deficitului de capacitate creat prin eliminarea cărbunelui din mix-ul energetic, se are în vedere punerea în operare până în anul 2030 şi a unor noi capacităţi de producere hidroelectrice şi capacităţi energetice nucleare. Prin proiectul de act normativ se stabileşte ca încetarea producerii energiei electrice pe bază de lignit şi huilă să se realizeze până la data de 31 decembrie 2030, prin retragerea din exploatare şi închiderea definitivă şi ireversibilă a capacităţii energetice totale instalate pe bază de lignit şi huilă, de 4.920 MW”, arată proiectul.

Persoanele care îşi pierd locurile de muncă urmare aplicării programului de decarbonizare au prioritate la cursurile de reconversie profesională şi recalificare prevăzute în Planul Naţional de Formare Profesională, precum şi a nevoilor de formare profesională identificate la nivelul Planurilor Teritoriale pentru o Tranziţie Justă. Având în vedere că operatorii economici cei mai afectaţi de procesul de decarbonizare se află în judeţele Gorj, Hunedoara şi Dolj, se impune includerea persoanelor disponibilizate din aceste zone, cu prioritate, în planurile de creştere a capacităţii serviciilor publice de formare profesională şi recalificare. De asemenea, acestea pot beneficia de finanţare nerambursabilă pentru achiziţia de sisteme fotovoltaice cu o putere instalată de 3-5 kW.

”Urmare a restrângerii activităţilor de producere a energiei electrice pe bază de cărbune şi de extracţie a lignitului şi a huilei necesare, reducerea numărului de personal prin ieşirea la pensie şi/sau a concedierilor colective. O parte a personalului disponibilizat va putea fi absorbit de activităţile de punere în siguranţă a exploatărilor miniere şi ecologizare a terenurilor. Disponibilizările de personal ca urmare a închiderii definitive şi ireversibile a grupurilor energetice cu funcţionare pe lignit şi huilă şi a carierelor şi minelor aferente au impact asupra ratei de ocupare a forţei de muncă şi asupra ratei şomajului. În prezent, impactul nu poate fi cuantificat întrucât o parte importantă a personalului disponibilizat va fi reîncadrat pentru activităţile de punere în siguranţă a exploatărilor miniere şi ecologizare a terenurilor”, mai informează proiectul.

Până la data de 31 decembrie 2021 au fost scoşi din funcţiune, definitiv şi ireversibil, 1.695 MW, respectiv grupul energetic Turceni 3 cu o putere instalată de 330 MW, grupul energetic Işalniţa 8 cu o putere instalată de 315 MW, ambele aparţinând Complexului Energetic Oltenia, precum şi cele 5 grupuri energetice de 210 MW ale CTE Mintia – Deva, urmare aprobării date de Adunarea Creditorilor debitorului Societăţii Complexul Energetic Hunedoara.

Diminuarea puterii electrice nominale a capacităţilor producătoare de energie electrică pe bază de lignit şi huilă se realizeză anul acesta, conform prevederilor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), prin retragerea definitivă şi ireversibilă din exploatare a 660 MW, pe bază de lignit şi anume: Grupul energetic Rovinari 3 – 330 MW; Grupul energetic Turceni 7 – 330 MW.

Anul 2025 reprezintă o nouă etapă, prevăzută în PNRR, în ceea ce priveşte închiderea definitivă şi ireversibilă a capacităţii energetice totale instalate pe bază de lignit şi huilă, prin oprirea definitivă şi ireversibilă a următoarelor grupuri ce însumează 1.425 MW:

Grupul energetic, pe bază de lignit, Rovinari 6 – 330 MW;

Grupul energetic, pe bază de lignit, Turceni 4 – 330 MW;

Grupul energetic, pe bază de lignit, Işalniţa 7 – 315 MW;

Grupul energetic, pe bază de lignit, Govora 3 – 50 MW;

Grupul energetic, pe bază de lignit, Govora 4 – 50 MW;

Grupul energetic, pe bază de lignit, Craiova II 1 – 150 MW;

Grupul energetic, pe bază de lignit, Craiova II 2 – 150 MW;

Termo-Service Iaşi II, pe bază de huilă – 50 MW.

Închiderea definitivă şi ireversibilă a capacităţilor de producere pe bază de lignit aferente Complexului Energetic Oltenia (CEO) sunt incluse şi în Planul său de Restructurare, aprobat de Comisia Europeană la data de 26.01.2022. În scopul asigurării funcţionării sigure şi stabile a Sistemului Electroenergetic Naţional, începând cu anul 2026 şi până la data de 31 decembrie 2030, grupurile energetice Rovinari 4, Rovinari 5 şi Turceni 5, în cuantum de 990 MW putere instalată, aparţinând CEO, vor asigura rezerva tehnică, fiind disponibile pentru a reporni numai la cererea Operatorului de Transport şi de Sistem. Perioada de funcţionare a grupurilor ca rezervă tehnică va fi direct corelată cu implementarea planului de investiţii al Complexului Energetic Oltenia şi necesarul de putere al SEN.

Grupul energetic Paroşeni 4, cu o putere instalată de 150 MW, va asigura, până la 31 decembrie 2030, neutralizarea huilei rezultată ca urmare a lucrărilor de punere în siguranţă a zăcămintelor de huilă. Închiderea definitivă a ultimelor grupuri energetice pe bază de lignit şi huilă, rămase după anul 2025, însumând o capacitate totală de 1.140 MW, se realizează până la 31 decembrie 2030, astfel:

Grupul energetic, pe bază de lignit, Rovinari 4 – 330 MW – 31.12.2030;

Grupul energetic, pe bază de lignit, Rovinari 5 – 330 MW – 31.12.2030;

Grupul energetic, pe bază de lignit, Turceni 5 – 330 MW – 31.12.2029;

Grupul energetic, pe bază de huilă, Paroşeni 4 – 150 MW – 31.12.2030.

Închiderea definitivă şi ireversibilă a capacităţilor de producere a energiei electrice respective va fi atestată prin documentele emise de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei şi Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica.

De asemenea, operatorii economici şi autorităţile în drept implicate vor efectua diligenţele necesare îndeplinirii obligaţiei de retragere din exploatare şi închidere definitivă şi ireversibilă a grupurilor energetice cu funcţionare pe bază de lignit şi huilă.

Închiderea definitivă şi ireversibilă a carierelor de lignit şi a exploatărilor miniere de huilă se va face corelat cu închiderea definitivă şi ireversibilă a capacităţilor de producere a energiei electrice. Astfel, conform Planului de Restructurare al CEO, în perioada 2023 – 2025 unele capacităţi energetice, respectiv Grupul energetic, pe bază de lignit, Turceni 4 în perioada 2023 – 2025, Grupul energetic, pe bază de lignit, Işalniţa 7 în perioada 2024 – 2025, Grupul energetic, pe bază de lignit, Rovinari 4 în anul 2025, vor reprezenta rezervă tehnică, astfel încât carierele de lignit Pinoasa, Tismana, Jilţ Nord, Roşiuţa, care asigură cantităţile de lignit pentru aceste capacităţi energetice, vor avea un nivel de producţie scăzut, cantitatea de lignit exploatată fiind direct corelată cu perioadele şi durata de funcţionare a grupurilor energetice.

Oprirea unor grupuri energetice la Rovinari, Turceni şi Işalniţa conduce la încetarea definitivă şi ireversibilă a activităţii de extracţie a lignitului la carierele miniere: Husnicioara şi Lupoaia la 31 decembrie 2022, Jilţ Sud la 31 decembrie 2023, Tismana la 31 decembrie 2024.

La data de 31 decembrie 2029, va înceta activitatea de extracţie a lignitul la cariera Roşiuţa, iar la carierele Roşia şi Pinoasa încetarea activităţii va avea loc la data de 31 decembrie 2030, aceste cariere furnizând cărbunele pentru grupurile energetice Rovinari 4, Rovinari 5 şi Turceni 4, grupuri ce vor asigura rezerva tehnică pentru perioada 2026 – 2030.

Carierele de exploatare a lignitului Alunu şi Berbeşti, care deservesc CET Govora, îşi vor înceta definitiv şi ireversibil activitatea de exploatare în anul 2025.

La carierele unde încetează activitatea minieră de exploatare a lignitului vor fi executate lucrări de închidere definitivă şi ecologizare, în considerarea faptului că activitatea de exploatare a lignitului a avut impact asupra componentelor de mediu, cel mai afectat fiind solul. Încetarea activităţii miniere, închiderea definitivă şi ireversibilă a carierelor de lignit şi refacerea mediului se va face în conformitate cu dispoziţiile Legii minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare şi a normelor direct aplicabile.

În cazul huilei, având în vedere prevederile Deciziei CE nr.787/2010 privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive, în urma analizei situaţiei tehnico-economice a minelor din cadrul Societăţii Complexul Energetic Hunedoara, în insolvenţă, s-a stabilit că, din cele patru exploatări miniere aflate în structura sa, este necesar să intre în program de închidere două unităţi miniere şi anume EM Lonea şi EM Lupeni.

EM Lonea şi EM Lupeni sunt printre cele mai vechi exploatări miniere din bazinul carbonifer al Văii Jiului, având o structură de lucrări miniere extinsă pe mai multe niveluri de exploatare (orizonturi), cu mai multe incinte care şi-au pierdut utilitatea odată cu creşterea adâncimii de exploatare a cărbunelui.

Având în vedere că închiderea celor 2 unităţi trebuie să se facă în condiţii de siguranţă, cu conservarea straturilor de cărbune şi evitarea unor eventuale accidente care ar putea apărea în condiţiile în care nu sar respecta procedura de închidere a minelor în conformitate cu prevederile Legii Minelor nr. 85/2003, s-a constatat că este necesară prelungirea termenelor de închidere subterană a minelor Lonea şi Lupeni, acestea prezentând unele riscuri specifice de siguranţă, metoda de exploatare utilizată putând conduce la apariţia unor focuri endogene şi acumulări de gaze în amestec exploziv în cazul neexploatării integrale a rezervei deschise, se arată în nota de fundamentare.

Condiţiile geo-miniere existente favorizează atingerea nivelului freatic din sol în situaţia unor precipitaţii atmosferice cu potenţial de viituri, putând conduce la inundări rapide, degajări de metan şi de dioxid de carbon şi/sau autoaprinderea cărbunelui. Astfel, se impunea executarea lucrărilor de punere în siguranţă a zăcământului la cele două mine, pentru a evita riscurile de autoaprindere.

În acest sens, s-a realizat un studiu de către un consultant strain, Gyowny Instytut Gornictwa – Polonia, care a validat evaluarea şi riscurile identificate de către experţii români privind necesitatea punerii în siguranţă a zăcământului de huilă la minele Lonea şi Lupeni. Studiul efectuat de către Institutul polonez demonstrează că, din motive de siguranţă, în procesul de închidere a minelor trebuie extras cărbunele pe o perioadă de aproximativ 4-6 ani, ceea ce impune prelungirea termenului închiderii minelor Lonea şi Lupeni.

Astfel, pentru cele două mine, lucrările de punere în siguranţă a zăcământului de huilă se vor executa până la 31 decembrie 2024, urmând ca în anii 2025-2026 să fie executate lucrările de închidere definitivă şi ecologizare a terenurilor.

Având în vedere natura similară a straturilor de cărbune la exploatările miniere Vulcan şi Livezeni, care presupun riscuri similare specifice de siguranţă şi, în vederea evitării unor eventuale accidente care ar putea apărea în condiţiile în care nu s-ar respecta procedura de închidere a minelor în conformitate cu prevederile Legii Minelor nr. 85/2003, se impun măsuri similare celor stabilite pentru minele Lonea şi Lupeni.

Exploatările miniere Vulcan şi Livezeni sunt exploatări miniere amplasate în acelaşi bazin carbonifer al Văii Jiului, prezintă aceleasi riscuri de auto-aprindere a cărbunelui, astfel cum rezultă şi din ”Studiul privind închiderea în condiţii de siguranţă a exploatărilor miniere Livezeni şi Vulcan” elaborat de către INSEMEX Petroşani. Conform rezultatelor studiului, închiderea în siguranţă a exploatărilor miniere Livezeni şi Vulcan se poate realiza prin extracţia huilei până în anul 2030, în timp ce lucrările de închidere definitivă şi ecologizare a terenurilor se vor executa până la 31 decembrie 2032.

Având în vedere că, până la finele anului 2030, se vor retrage din funcţiune toate grupurile energetice pe cărbune, deşi nu toate sunt la finalul duratei normate de viaţă, luând în considerare efectuarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare care au fost executate în ultimii ani pentru unele dintre ele, se impun luarea unor măsuri de sprijin, în condiţiile legii, în vederea amortizării cheltuielilor. Pentru aceste situaţii, pot fi acordate unele măsuri de sprijin, cu respectarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, cu modificările şi completările ulterioare şi Orientările C (2022) 481 final privind ajutoarele de stat pentru climă, protecţie a mediului şi energie.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă prevede la Componenta C6. Energie, din cadrul Pilonului I. Tranziţia verde, intrarea în vigoare a Legii privind decarbonizarea sectorului energetic, până cel mai târziu la data de 30 iunie 2022. Componenta C6. Energie, din cadrul Pilonului I. Tranziţia verde al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, are ca obiectiv abordarea principalelor provocări ale sectorului energetic din România în ceea ce priveşte decarbonizarea sistemului energetic şi poluarea aerului, respectiv asigurarea tranziţiei verzi şi a digitalizării sectorului energetic, prin promovarea producţiei de energie electrică din surse regenerabile, a eficienţei energetice şi a tehnologiilor viitorului.

Reforma 1 prevede, în primă etapă, adoptarea până la data de 30 iunie 2022 a Legii privind decarbonizarea sectorului energetic, prin care se creează cadrul legal necesar măsurilor şi acţiunilor care trebuie întreprinse pentru realizarea întregului proces şi care cuprinde:

- Calendarul de închidere definitivă şi ireversibilă a grupurilor energetice pe bază de lignit şi huilă;

- Calendarul de închidere definitivă şi ireversibilă a carierelor de lignit şi minelor de huilă;

- Măsuri de sprijin pentru închiderea definitivă şi ireversibilă a capacităţilor de producere a energiei electrice pe bază de lignit şi huilă;

- Măsuri de sprijin pentru închiderea definitivă şi ireversibilă a carierelor de lignit şi minelor de huilă;

- Măsuri pentru atenuarea consecinţelor sociale ale închiderii definitive şi ireversibile a capacităţilor de producere a energiei electrice pe bază de lignit şi huilă şi a carierelor şi minelor aferente;

- Surse de finanţare a măsurilor de ajutor de stat;

- Măsuri pentru coordonarea şi implementarea procesului de decarbonizare;

- Sancţiuni;

- Criză energetică.

Principalii producători de energie electrică şi termică pe baza de cărbune sunt:

- Societatea Complexul Energetic Oltenia, principalul producător de energie din România pe bază de lignit indigen, cota sa medie de piaţă fiind de circa 24%. Până în prezent, Complexul Energetic Oltenia a contribuit semnificativ la asigurarea securităţii energetice naţionale, în principal în momentele extreme de secetă prelungită sau în perioadele de iarnă cu temperaturi scăzute, perioade în care aportul centralelor pe cărbune în structura producţiei, la nivel naţional, a crescut până la aproape 35%. Totodată, Complexul Energetic Oltenia asigură agentul termic pentru încălzirea centralizată şi apa caldă menajeră a municipiului Craiova, aproximativ 300.000 de locuitori;

- Societatea Complexul Energetic Hunedoara, în insolvenţă, având ca obiect de activitate producerea, furnizarea şi comercializarea energiei electrice pe bază de huilă, prin Sucursala Electrocentrale Paroşeni, care desfăşoară activităţi cu profil energetic;

- Societatea CET Govora, care are ca activităţi producerea şi furnizarea de energie electrică pe bază de lignit, producerea, transportul şi distribuţia de energie termică, precum şi exploatarea lignitului la exploatările miniere din jud. Vâlcea – carierele Alunu şi Berbeşti.

- Societatea Termo-Service Iaşi, societate subordonată Consiliului Local Iaşi, din cadrul Primăriei Iaşi, cu obiect de activitate producerea energiei electrice şi producerea, transportul, distribuţia şi furnizarea energiei termice. Energia electrică şi termică în cogenerare este produsă pe bază de huilă achiziţionată din import.

Urmărește-ne:
ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.