Nicușor Dan salută eforturile lui Trump pentru pace în Ucraina, dar le leagă de securitatea Europei și a Republicii Moldova
Președintele României, Nicușor Dan, anunță că „monitorizează cu cea mai mare atenție” cele mai recente evoluții legate de războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei și salută „în primul rând” eforturile reînnoite ale președintelui american Donald Trump de a avansa către „un armistițiu sustenabil” și o „pace negociată și durabilă” în Ucraina. Într-un mesaj publicat pe platforma X, președintele subliniază că securitatea României și a întregii Europe depinde de condițiile viitoarei păci în Ucraina și de aranjamentele ulterioare care vor fi convenite după încetarea focului.
Nicușor Dan precizează că „se alătură mesajului altor lideri europeni” care au dat asigurări Ucrainei că sprijinul lor va continua și subliniază că susținerea suveranității Ucrainei „alături de SUA” i se pare la fel de importantă. Totodată, el afirmă că trăim „un moment important” care cere „maturitate, viziune și curaj” din partea tuturor actorilor implicați.
Președintele insistă asupra importanței „unui dialog transatlantic intens și onest, în spiritul solidarității între aliați și al complementarității intereselor dintre UE și NATO”, legând evoluțiile legate de planul de pace nu doar de securitatea României, ci și de „interesele de securitate, stabilitate și prosperitate ale Republicii Moldova, care sunt de importanță covârșitoare pentru România”.
Mesaj de sprijin pentru Ucraina și dialog transatlantic
Postarea de pe X vine în contextul în care administrația Trump a prezentat un nou plan de pace, în 28 de puncte, destinat să pună capăt războiului, plan care a fost transmis Kievului și a provocat reacții puternice atât în Ucraina, cât și în capitalele europene. Potrivit relatărilor de presă, documentul propune, între altele, ca Ucraina să facă concesii teritoriale semnificative în est și sud, să accepte limitări drastice ale capacității sale militare și să renunțe la perspectiva aderării la NATO, în schimbul unor garanții de securitate din partea Statelor Unite și a unor fonduri de reconstrucție provenite inclusiv din active rusești înghețate.
Măsurile propuse includ recunoașterea controlului rusesc asupra regiunilor ocupate și reducerea efectivelor armatei ucrainene, precum și restricții asupra armelor cu rază lungă de acțiune, ceea ce a determinat analiști și oficiali de la Kiev să vorbească despre un document care seamănă mai degrabă cu o „capitulare necondiționată” decât cu o pace negociată.
Zelenski între presiunea Washingtonului și liniile roșii ale Kievului
Planul american a fost însoțit de un mesaj ferm din partea președintelui Trump, care a avertizat, într-un interviu radio, că Ucraina „va pierde într-un timp scurt” dacă nu acceptă acordul și a indicat drept termen-țintă pentru aprobarea cadrului de negociere ziua de Thanksgiving, termen perceput la Kiev și în capitalele europene drept un veritabil ultimatum.
Președintele Volodimir Zelenski a confirmat că a primit proiectul de plan și a anunțat că îl va analiza, dar a avertizat că Ucraina se confruntă cu una dintre „cele mai dificile momente” din istoria sa, fiind pusă în situația de a alege „între a-și pierde demnitatea sau un partener esențial”. El a spus că își dorește o „pace reală și demnă”, care să nu poată fi repusă în discuție de o nouă agresiune, respingând ideea unei înțelegeri care să consacre pierderi teritoriale sau să-i dezarmeze țara.
Potrivit relatărilor din presa internațională, Kievul a trasat la ONU și în discuțiile cu partenerii occidentali câteva linii roșii: niciun acord nu poate recunoaște teritoriul ucrainean ca fiind rusesc și nu poate impune limite structurale asupra armatei ucrainene, cerând în schimb garanții de securitate solide și o implicare consistentă a Europei. În paralel, Ucraina lucrează, împreună cu Franța, Germania și Marea Britanie, la un contra-proiect care să răspundă planului american fără a legitima câștigurile teritoriale ale Rusiei.
Europa cere un rol în negocierea păcii
Planul Washingtonului a generat o reacție rapidă în Europa, unde miniștrii de externe ai statelor membre ale Uniunii Europene au insistat că orice încetare a războiului și orice acord de pace trebuie să fie „just și durabil” și să fie negociat cu participarea deplină a Ucrainei și a Europei, nu ca rezultat al unei înțelegeri bilaterale între Washington și Moscova.
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, dar și omologi ai săi din Franța, Germania și Polonia au respins explicit ideea unei „păci prin capitulare”, subliniind că măsurile restrictive și garanțiile trebuie să vizeze în primul rând agresorul, nu statul atacat. Ei au avertizat că, dacă arhitectura de securitate rezultată dintr-un eventual acord ar consfinți avantajele obținute de Rusia prin forță, riscul unei noi agresiuni în regiune ar crește, nu ar scădea.
În acest cadru, mesajul lui Nicușor Dan despre „importanța unui dialog transatlantic intens și onest” și despre complementaritatea dintre UE și NATO se suprapune cu preocupările europene legate de faptul că viitoarea pace în Ucraina va defini, pentru ani sau decenii, nivelul de securitate al României, al flancului estic și al Republicii Moldova.
Comentează