Premium
Miliarde de oameni trăiesc în zone în care terenurile agricole se deteriorează şi produc o cantitate din ce în ce mai redusă de hrană, situaţie care ar putea forţa milioane de persoane să migreze în următoarele trei decenii, se arată într-un raport important publicat luni, citat de Thomson Reuters Foundation.
Studiul, realizat cu sprijinul Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), susţine că schimbările climatice şi înrăutăţirea calităţii solului ar putea conduce la înjumătăţirea recoltelor obţinute în anumite regiuni până în 2050. De asemenea, în concluziile raportului se atrage atenţia că înmulţirea regiunilor cu terenuri degradate creşte probabilitatea izbucnirii de conflicte pe tema resurselor.
''Reducerea productivităţii terenurilor face ca societăţile să devină mai vulnerabile la instabilitatea socială - mai ales în zonele aride, unde perioadele cu precipitaţii extrem de reduse au fost asociate cu o înmulţire cu până la 45% a conflictelor violente'', precizează Robert Scholes, coautor al documentului.
Raportul a fost întocmit de peste o sută de experţi din cadrul Platformei interguvernamentale privind biodiversitatea şi serviciile ecosistemice (IPBES), un grup ştiinţific internaţional.
Potrivit acestui organism, pe măsură ce terenurile degradate devin din ce în ce mai puţin productive - prin despăduriri, păşunat excesiv, inundaţii sau secetă - oamenii, mulţi dintre ei fermieri săraci, sunt nevoiţi să migreze în oraşe sau în străinătate.
În document se atrage atenţia că în cazul degradării continue a zonelor aride şi semi-aride, zonele deşertice se înmulţesc, ceea ce presupune o diminuare a recoltelor obţinute de pe urma acestora. ''Peste doar trei decenii de acum înainte, aproximativ patru miliarde de oameni vor trăi în zone aride", a notat Scholes într-un comunicat. "Până atunci, este probabil ca degradarea terenurilor, coroborată cu problemele strâns legate de schimbările climatice vor fi forţat migraţia a 50-700 de milioane de persoane", a adăugat el.
Creşterea cererii de alimente a condus la extinderea rapidă a terenurilor agricole şi păşunilor şi la gestionarea nesustenabilă a acestora, factori cheie ai deteriorării calităţii solului, se arată în raport.
Documentul precizează că problema a atins "niveluri critice" în multe zone, iar regiunile umede sunt cele mai afectate.
Degradarea solurilor conduce la schimbările climatice, iar despăduririle - care contribuie cu 10% la emisiile de gaze cu efect de seră în urma activităţilor antropice - şi eroziunea solului agravează această problemă, se mai arată în raport.
''Degradarea terenurilor, pierderea biodiversităţii şi schimbările climatice sunt trei faţete diferite ale aceleiaşi provocări principale: impactul din ce în ce mai periculos al alegerilor noastre asupra sănătăţii mediul natural", susţine într-un comunicat Robert Watson, cercetător în domeniul atmosferei şi preşedinte al IPBES. Conform raportului, calitatea solurilor ar putea fi restabilită prin plantarea de copaci, utilizarea de culturi cu toleranţă la sare şi reinundarea zonelor umede drenate, precizează Thomson Reuters Foundation, conform Agerpres.
Peste 550 de experţi IPBES din cel puţin o sută de ţări participă la un summit desfăşurat în Columbia unde a fost lansat un set de evaluări regionale ştiinţifice cu privire la starea naturii din cele două Americi, Asia şi Pacific, Africa, Europa şi Asia Centrală.
