DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

În vreme ce apărarea lui Vlădescu `torpila`denunțătorii DNA, ICCJ verifica paralel probele audio-video: Deși participanți la fapte, au fost sinceri

vladescu si ionut costea

Instanța supremă arată în motivare deciziei prin care l-au condamnat pe fostul ministru al Finanțelor, Sebastian Vlădescu, la opt ani și șase luni de închisoare cu executare și pe cumnatul lui Mircea Geoană, Ionuț Costea, la șapte ani de închisoare cu executare, că cei doi martori de forță ai DNA, avocatul Doru Boștină și Florin Hozoc, deși au participat la fapte și au avut cunoștință de ele au fost sinceri în anchetă astfel că denunțurile lor pot fi luate în considerare fără rezervă de instanță.

În motivarea foileton prin care magistrații ICCJ explică în detalii fine cum au ajuns la concluzia condamnării celor din dosarul Swietelski-CFR magistrații lasă impresia că apărarea lui Vlădescu s-ar fi concentrat pe discreditarea martorilor denunțători și reducerea denunțurilor acestora, acestea fiind de altfel probe esențiale ale acuzării.

Cu toate acestea instanța arată că în mod pro-activ a contraverificat prin prisma proprie tot probatoriul ce ține de modalitatea în care s-au făcut audierile la DNA, au ascultat înregistrările audio-video și le-au comparat cu notițele din declarațiile denunțătorilor.

La final, arată instanța, a rezultat că nu au fost presiuni, vicieri sau lipsuri în cazul declarațiilor denunțătorilor.

Despre denunțuri

„Prealabil expunerii situației de fapt și a materialului probator administrat în cauză, Înalta Curte va analiza susținerile inculpatului A., prin apărători aleși, privind lipsa de credibilitate a martorului Florin Hozoc ce rezultă, în opinia apărării, din înregistrările audio ale declarațiilor date de martor la data de 2 martie 2018, respectiv la data de 23 aprilie 2018, susțineri formulate în cuprinsul cererii de reaudiere a martorului depusă la termenul de judecată din 16 septembrie 2021 (cerere asupra căreia instanța s-a pronunțat prin încheierea din 30.09.2021, ocazie cu care s-a apreciat că aspectele invocate de apărare nu sunt de natură a impune reaudierea acestuia, ci sunt împrejurări ce țin de procesul de apreciere a probelor, urmând a fi avute în vedere în procesul de evaluare a probelor cu ocazia deliberării) și reiterate în concluziile scrise depuse la dosar ulterior dezbaterilor pe fondul cauzei.

Cu titlu preliminar, se constată că declarațiile martorului Hozoc date în zilele de 2 martie 2018 și 23 aprilie 2018 sunt atașate la f. 102 - 107 vol. 9 d.u.p. și la f. 2 - 12 vol. 11 d.u.p.

De asemenea, martorul Hozoc a fost audiat în cursul cercetării judecătorești, în condiții de oralitate, contradictorialitate și nemijlocire la termenul din 13 mai 2021, declarația fiind atașată la f. 110 - 124 vol. II d.i.

Verificând susținerile apărării în raport, pe de o parte, de înregistrările audio ale declarațiilor martorului T. (audiate de instanța de judecată în cameră de consiliu) și, pe de altă parte, de consemnările efectuate de organele de urmărire penală în cuprinsul mijloacelor de probă atașate la dosarul cauzei, Înalta Curte le apreciază ca nefondate.

Contrar susținerilor apărării, din înregistrările audierilor rezultă că martorul relatează liber, iar ceea ce se consemnează în declarația scrisă sunt relatările acestuia. Intervențiile organelor de urmărire penală s-au limitat la adresarea de întrebări sau la solicitarea de lămurire a unor aspecte din declarațiile orale ale martorului, iar consemnările s-au realizat în concordanță cu cele declarate de persoana audiată.

Aceste constatări rezultate în urma verificărilor instanței efectuate, în paralel, asupra înregistrărilor audio și, totodată, asupra conținutului declarațiilor depuse la dosarul de urmărire penală vizează ambele audieri efectuate de organele de urmărire penală în intervalul martie - aprilie 2018.

Prin urmare, susținerile apărării privind "influențarea de către anchetatori” a declarațiilor martorului nu au suport în realitate. Celelalte aprecieri făcute de apărare relative la declarația din 05.03.2018 sunt, de asemenea, neîntemeiate, acestea fiind construcții pur speculative, nefundamentate în vreun fel pe înregistrarea audierii de la data antemenționată.

Nici celelalte aprecieri ale inculpatului A. privind declarația din data de 23.04.2018 nu au caracter fondat, după cum se va arăta în continuare.

Preliminar, se constată că martorul T. a fost audiat la data de 23.04.2018 ”în legătură cu plățile către E.”, obiect menționat expres la începutul declarației. Prin urmare, premisa de la pleacă apărarea inculpatului A. în sensul că s-au făcut ”eforturi vădite pentru a ajunge la anumite concluzii ale anchetei (cele care conduceau la acuzarea lui A.)” este una falsă, obiectul audierilor martorului vizând un alt inculpat.

De asemenea, un alt aspect ignorat de apărare este faptul că, pe parcursul audierii, martorului T. i s-a permis consultarea documentelor referitoare la transferurile efectuate, documente depuse de martor la dosar. Acest aspect rezultă din mențiunea aflată la finalul declarației, dar si din modul în care a decurs audierea, martorul consultând o serie de înscrisuri de care s-a servit în expunerea orală.

Astfel, martorul a explicat mențiunile pe care le-a făcut în situațiile tabelare depuse la dosarul cauzei, a expus cronologic transferurile sumelor de bani si destinația acestora, fiind si situații în care a reluat, din proprie inițiativă sau la solicitarea organelor de urmărire penală, circuitul financiar si a refăcut calculele sumelor de bani tranzacționate prin conturi în scopul redării fidele în declarație a transferurilor pe care le-a efectuat și a împrejurărilor pe care le-a perceput la nivel personal.

Deopotrivă, relatările orale ale martorului cu privire la transferurile efectuate au fost verificate cu ocazia audierii și de către organele de urmărire penală prin consultarea actelor și lucrărilor dosarului. Totodată, în acest context al verificărilor relatărilor orale ale martorului, i-au fost adresate întrebări sau i­au fost cerute explicații suplimentare, răspunsurile acestuia sau precizările, după caz, fiind consemnate întocmai în declarație.

Activităților descrise mai sus, care se desfășoară în mod curent în procedurile de audiere, cu particularitățile specifice, inerente fiecărei cauze în parte, apărarea le-a dat o altă conotație decât cea rezultată din înregistrare, proprie și personală, rezultată exclusiv din interpretarea trunchiată și speculativă a înregistrării audierii declarației martorului.

Totodată, susținerile apărării în sensul că în declarație au fost consemnate ca având caracter de certitudine afirmații imprecise ale martorului sunt contrazise de înregistrarea audio, precum și de conținutul declarației atașate la dosar, aspectele pe care martorul nu și le-a amintit sau cu privire la care nu era sigur, fiind consemnate de maniera ”nu știu”, ”nu îmi amintesc”, ”cred”, ’’posibil ”.

Nu în ultimul rând, susținerile apărătorilor inculpatului A. din concluziile scrise în sensul evidenței faptului ”că a fost o tactică de anchetă care a înfrânt principiul loialității administrării probatoriului (...) pentru că anchetatorii au făcut promisiuni și îndemnuri în scopul de a obține probe împotriva clientului nostru” este o simplă alegație a apărării nedovedită în vreun fel și contrazisă categoric de înregistrarea declarației martorului T. din data de 23 aprilie 2018, motiv pentru care nu se impune analiza incidenței în speță a încălcării principiului clamat de apărare reglementat de art. 101 alin. 1 din Codul de procedură penală.

La momentul pledoariilor finale din acest dosar avocații au reverberat puternic la adresa celor doi denunțători în speranța de a convinge judecătorii ICCJ să elimine denunțurile acestora.

„O înscenare!”, au strigat avocații

„Încep pledoaria chiar cu prima afirmație a clientului meu. Este extrem de elocventă. „Niciuna dintre învinuirile aduse nu sunt reale”.

Tot dosarul e o înscenare ce nu reflectă realitatea. Alegații ale unor persoane s-au transformat în probe.

Dumneavoastră aveți de judecat un om care timp de opt ani și șase luni indiferent că era sau nu ministru a comis continuu fapte infracționale”, a debutat în pledoaria sa unul dintre avocații lui Sebastian Vlădescu, forst ministru al finanțelor în două mandate.

”Analizând infracțiunea privind influența la ministrul Pogea, plasata în februarie 2005-decembrie 2005, spun că de la început trebuie sa analizăm asta: dacă procurorii DNA știu când a avut loc precis fapta.

Ei (DNA - n.r.) notează că „undeva„, „cândva„, domnul Costea ar fi contactat pe reprezentanții Swietelsky și ar fi propus perceperea unui comision de 3.5 la sută în nume personal sau indirect pentru Vlădescu.

Iată că nu există nicio bază faptică. Așa zișii participanți spun în clar ca ea nu a existat. Ca să existe această întâlnire ei trebuiau să se vadă și anterior.

Intervalul temporal al procurorului e stabilit de memorandumul semnat intr-adevar de clientul meu. El a semnat actul în baza unei legi din 2001 ce ratifica acordul de împrumut cu banca japoneza pentru reabilitarea unor tronsoane CFR.

Ministrul de finanțe era obligat sa semneze, altfel intra sub o sancțiune. Dacă nu semna săvârșea fapta de abuz în serviciu.

Astfel nu putem crede că a semnat ca să primească un comision ci ca să respecte legea din spatele actului”, a mai spus avocatul lui Vlădescu.

Atacuri aprige la denunțători

„Participanții la aceasta situație infirma spusele DNA. Martorii Schreiner si Zitzs Werner au arătat că nici măcar nu îi cunosc pe Vlădescu sau pe Costea. Cel care a propus indirect comisionare.

Pe cine să credem ? Pe Boștină? Cel care a semnat un contract de 39 de milioane de lei? Alte probe nu sunt doamna președinte.

Vedeți obiectul contractului. Nu se vorbește de lobby sau altceva ci doar de asistență juridică.

Nu putem sa îl credem pe cuvânt pe domnul Boștină. Si eu l-aș numi infractor denunțător.

Aceste fapte sunt in concepția lui Boștină lucruri scoase in față pentru fapte ale sale de corupție, săvârșite de el împreună cu alte persoane precum Hornegger, Werner, Hozoc.

Vorbim de zece milioane de euro pentru asistență juridică la domnul Boștină. Doar Boștină a negociat cu Swietelsky.

Doar el a primit zeci de milioane de euro”, a mai spus tăios avocatul ex-ministrului.

Îndepărtarea de firma primitoare de bani

„Cât a stat în funcție nu s-a făcut nicio alocare bugetară. De ce l-ar fi plătit Swietelsky pe Vlădescu. Totul reprezintă chestiuni imaginare ale lui Boștină si puse pe foaie de procurori. Asta e grav.

Doamna Carmen Vlădescu nu mai era soția clientului meu din septembrie 2004. La partaj a căpătat cvasitotalitatea bunurilor. Vedeți că toate aceste bunuri au revenit ei.

Doamna a avut o viață și după domnul Vlădescu. A avut un imobil și l-a închiriat. Bostina ii spune lui Vlădescu: „Eu sunt un comunist bătrân: cine nu e cu mine este împotriva mea„.

Domnul Vlădescu nu a avut vreodată vreo funcție in această firma Semimob ca sa putem sa îl legam vreodata de vreo suma de bani plătită de Boștină si asociații.

Primirea mitei nu exista în cazul Semimob deci achitați pe clinetul meu, Sebastian Vlădescu”, a încheiat apărătorul.

Cealaltă firmă primitoare de bani de la Swietelsky

„Pe relația Boștină - Lord expert. E vorba de o societate importantă la un moment dat în timp. Societatea care a adus aeronave Spartan în România.

Nici acest act al primirii de mită prin societatea Lord expert nu e real. Nu are fundament faptic. Achitați pe Sebastian Vlădescu.

Boștină e un om cu o lipsa de caracter deosebită. E un om lovit de aviditatea banului. Se prezenta cea mai mare firmă, cea mai tare firmă, dar cu costul a numeroase fapte penale.

În cauza Microsoft era în același timp avocatul Microsoft dar și al statului. Acolo a primit o condamnare cu suspendare. În cazul Gruia Stoica cu statul, pentru mită. Altă condamnare. De ce să nu încerce să scape și aici de eventuale delațiuni.

Toate aceste alegații s-a datorat acestui domn ce a dorit un tratament preferențial. Un denunț și șapte declarații ale lui Boștină trebuie înlăturate”, a mai spus avocatul.

Ultimul cuvânt

„Vlădescu: reiterez ceea ce am spus. Nu îmi însușesc nicio acuzație. Pe parcursul anilor la care se referă rechizitoriul, atât ca funcționar public sau ministru, am acționat în acord cu legile în vigoare.

In nicio declarație a altor martori decât a denunțătorilor nu se vorbește despre vreo intervenție a mea la persoane sau situații.

Sunt foarte dezamăgit. De-a lungul anilor am avut păreri despre oameni dar și despre mine. DNA în mod foarte subtil mă face foarte prost. Spune că am încheiat afaceri oneroase cu doua persoane despre care știam ca puteau acționa împotriva mea.

Una, Doru Boștina, care m-a amenințat direct și a doua persoana Hozoc Florin. Prietenul prietenului meu căruia i-am făcut un lucru foarte urât.

Acest dosar care este o înjghebare dovedită de toți avocații s-a văzut și după felul derulării anchetei.

Costea Mircea Ionuț: din relația cu Doru Boștină am ieșit păgubit. Foarte multe sume încasate in 2006-2004-2002 s-au volatilizat.

E cel puțin ciudat ce se întâmplă. Boștină si-a prefabricat niște probe si am ajuns toți în această situație.

Din banii avuți am rămas păgubit si nicidecum nu puteam lua bani de la Swietelsky.

Dascălu: Sunt nevinovat!.

Mititelu: Sunt de acord cu avocatul meu. Nu am înțeles și nu voi înțelege de ce a făcut Boștină tot ce a făcut și m-a adus aici.

Boureanu: în urma acestui proces am suferit grave prejudicii economice, personale și nu mai pun de cele de imagine”, au arătat cei judecați, la final de proces.

Ultimele termene...

Completul de trei judecători de la instanța supremă care analizează cazul de mare corupție denumit generic „Afacerea Swietelsky” a epuizat administrarea probelor și audierea inculpaților din dosar iar, joi, a ascultat pledoariile finale ale acuzării și apărării celor din dosar.

Astfel, procesul de mare corupție în care este judecat și fostul ministru al Finanțelor Sebastian Vlădescu este la final.

Fostul ministru al Finanțelor, Sebastian Vlădescu, a fost audiat peste trei ore la instanța supremă, la ultimul termen de judecată din acest caz, unde este judecat pentru fapte de mare corupție privind modalitatea de acordare a plăților către compania Swietelsky, cea care a modernizat mai multe tronsoane de cale ferată.

Instanța supremă a epuizat administrarea probelor anchetatorilor DNA în acest mega dosar și a trecut la faza audierii inculpaților din cauză, primul care a dat declarații amănunțite fiind fostul demnitar de la Finanțe.

Astfel, Sebastian Vlădescu, a povestit instanței despre cum a perceput și ce a cunoscut prin prisma personală despre ceea ce anchetatorii acuză a fi una dintre cele mai mari afaceri judiciare dintre oficiali români și o companie străină.

Este de amintit că instrumentarea dosarului de mare corupție Swietelsky a fost pusă pe roate de denunțul foileton al avocatului Doru Boștină, deținătorul casei de avocatură Boștină și Asociații dar și de una dintre săgețile afacerii, denunțătorul Florin Hozoc.

Aceste două persoane esențiale anchetei DNA au fost primele luate în colimator de fostul ministru Vlădescu în declarația sa.

Vlădescu s-a delimitat de ambele persoane, deși cu ambele a împărtăți, potrivit spuselor sale, relatii fie de amiciție fie de afaceri, iar în cazul lui Boștină a sugerat că denunțul acestuia privindu-l strict pe el reprezintă o chestiune personală nerezolvată, altfel, pentru care Boștină inclusiv l-ar fi amenințat.

La confesional la ICCJ

„Privind cei doi infractori denunțători. Folosesc expresia pentru că DNA nu a precizat niciodată, deși cred că ar fi trebuit, că cele două persoane sunt amândouă condamnate penal.

Boștină în România în două dosare și Hozoc în Cipru pentru o fapta financiară pe care a rezolvat-o conform spuselor lui după ce a fost încătușat printr-un acord și plătind suma de 500.000 de lei.

Știu asta din mediul public iar despre Hozoc știu din spusele sale și din comportamentul sau din perioada 2011 - 2012.

Pe Doru Boștină l-am cunoscut în 97-98 în cercuri comune. Era un personaj extrem de plăcut social, educat, amuzanți am început să dezvoltăm o relație de amiciție inclusiv la nivelul familiilor.

Am început să avem vacanțe împreună și restul elementelor a unei prietenii fără că vreodată să dezvoltăm vreo relație de business deși el a folosit în mod constant relația cu mine pentru a stabili relații cu diverse persoane de interes financiar pentru el din anturajul meu inclusiv Ionuț Costea și Cristian Boureanu.

În 2000 la cererea lui și în condițiile în care asistență juridică a cuiva de încredere îmi era necesară a lucrat că și consilier la cabinet moment în care a stabilit foarte multe contacte utile lui ulterior.

Le-a întărit la nivel de relație personală renunțând treptat la relația cu mine și la final renunțând total după amenințarea din 2004.

Din cauza lui am pierdut relații cu prieteni ce îmi erau dragi. În primul rând cu domnul Săndulescu, ce nu a mai putut avea o relație cu mine după ce față să ioana a devenit soția infractorului denunțător Boștină.

În mod constant deși aveam o relație de prietenie din punctul meu de vedere lipsită de orice interes pecuniar Boștină mi-a prezentat diverse posibilități de înregistrare a unei firme off-shore in așa fel încât să evit plata taxelor și impozitelor în România.

I-am spus că din punctul meu de vedere este exclus, e complicat și costisitor și inutil dacă vrei să trăiești în România pentru că nu există canale care să fie sută la dura protejate și care să nu fie evidențiate de orice alte acte.

Știam ca secretar de stat la finanțe că atâta la nivel local cât și UE politica față de firmele off shore devenea din ce în ce mai strictă.

Așa cum a declarat chiar el era una dintre activitățile importante ale casei sale de avocatură.

Nu am discutat niciodată cu Boștină despre firma Swietelsky, despre plăți către aceasta, despre comisioane cuvenite mie în mod direct sau prin intermediari sau despre plăți ce ar fi trebuit făcute către firme conectate cu mine și nici el în declaratia sa nu spune așa ceva.

Privind pe Florin Hozoc: l-am cunoscut superficial la începutul anilor 2000 prin intermediul lui Boureanu cu care avea o relație pe care Boureanu o deținea că fiind de prietenie.

Relație în care Boureanu îl susținea material și profesional pe Hozoc. Am această înțelegere pentru că se întâlneau la sediul firmei lor care era într-un apartament unde aveam și eu o firma. Ne întâlneam ocazional dar întâmplător și am auzit discuții ale acestora.

A revenit în 2010 când după reluarea relațiilor cu boureanu am dezvoltat o relație cu Hozoc ce avea câteva elemente mărunte de relație personală și o relație de business legată inițial de proiectul Keika și apoi de proiectul Besmos.

Și în cazul acestuia în discuțiile pe care le avea în general cu Boureanu dar și cu alte persoane ce participau întâmplător la întâlnirile noastre tema să principala erau minunatele circuite financiare pe care le punea el la punct din elevația până în Seychelles Cipru. Le menționa că și sediu pentru o multitudine de companii pe care le administra.

I-am spus același lucru că și lui Boștină. Că din punctul meu de vedere nu există circuit financiar care să scadă supravegherii naționale sau internaționale. Că sistemul fiscal românesc e unul dintre cele mai avantajoase pentru afaceri.

Am asistat la foarte multe discuții între Hozoc și Boureanu și nu am înțeles vreodată cine cui când cu ce transferă diverse sume de bani între diverse firme. Erau discuții libere între ei și niciodată nu mi-a fost clar dacă el dădea sau primea bani.

Atitudinea să era în general de subordonare. Îl ruga pe Cristi, ...că are de luat bani. Nu părea liber.

Acest tip de acțiune a lui Hozoc pe care a declarat-o și el m-a determinat că stânci când am stabilit să facem firma Keika să cer această asociere înregistrată în roamnia din motive pe care nici hozoc wi nici drăgoi nu le-au lămurit vreodată. Faptul că eram persoană expusă public nu e un motiv.

Cert este că el și Drăgoi doreau că înregistrarea să se facă în Gibraltar ei de fapt făcând toate activitățile legate de Keika în Gibraltar cu firma Megatronics.”, a povestit fostul demnitar de la Finanțe.

A dat atacul la judecătoare

Fostul ministru al Finanțelor, Sebastian Vlădescu, a compărut, la ultimul termen, în fața completului de trei judecătoare al ICCJ pe care, anterior, în 18 noiembrie 2021, le-a recuzat.

Cererea sa de recuzare a celor trei magistrați a fost respinsă de un alt complet de judecată iar procesul va continua cu administrarea probelor anchetatorilor DNA și a apărătorilor celor judecați pentru fapte de mare corupție.

Apărătorii lui Vlădescu au motivat cererea de recuzare pornind de la felul în care cele trei judecătoare au administrat probatoriul solicitat de cei judecați pe parcursul cercetării judecătorești.

Completul a respins în unele rânduri probe cerute de către avocații inculpaților lucru menționat în cerere de recuzare.

Astfel, completul care a soluționat cererea de recuzare, altul decât completul recuzat, a stabilit că cele trei judecătoare care analizează cazul fostului ministru au gestionat corect derularea procesului penal și nu există indicii care să contureze lipsa de imparțialitate a acestora.

Martorii apărării...

Instanța supremă a decis, în luna aprilie, audierea mai multor martori în dosarul în care fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu şi Cristian Boureanu sunt judecaţi pentru fapte de corupţie, legate de plata lucrărilor la tronsonul de cale ferată Bucureşti – Constanţa.

Printre cei care vor fi audiaţi se află omul de afaceri Arpad Paszkany şi fostul ministru Radu Berceanu.

Lista completă a martorilor admiși pentru citare în vederea audierii la cererea avocaților este: Boştină Doru Cătălin, Guşu Cezar Constantin, Costea Daniel, Angelescu Tiberiu, Crăciun Orlando, Manu Vlad Adrian, Cucu Florinela Boni, Muşat Liliana, Axenie Irina, Miu Mirona Alexandra, Petel Răzvan Mugurel, Piscu Gheorghe, Ceauşelu Bogdan, Constantinescu Angelo Nicolae, Dima Daniela Angela, Fera Elena, Hahn Horst Ottmar, Meghea Mihai George, Hozoc Florin, Hornegger Joseph, Ciorcă Vasile Florin, Sabo Emil, Gherghină Gheorghe, Cârlan Dan, Paszkany Arpad Zoltan, Szekernyes Karoly, Horvath Peter, Berceanu Radu Mircea, Bruynseels Dominic, Nicolau Horaţiu, Hanţig Maria Violeta, Voicu Vasile Dorin, Constantin Loredana Amalia, Ianda Elena, Niţu Mărioara, Şchiopu Daniela Nicoleta şi Toma Alina Mihaela.

Instanța supremă a stabilit, pentru 12 martie, primul de termen de judecată în dosarul de mare corupție al fostului ministru al Finanțelor Publice, Sebastian Vlădescu, judecat pentru pretinse fapte de luare de mită și trafic de influență, alături de Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geaonă și fostul deputat Cristian Boureanu.

Instanța supremă a respins, în 24 februarie, contestațiile depuse de cei față de care un complet al ICCJ a stabilit începerea judecății în dosarul în care au fost trimiși în judecată, pentru pretinse fapte de mare corupție, ale acetora.

„Respinge cererea formulată de inculpatul Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe privind modificarea obiectului sechestrului.

Respinge, ca nefondate, contesta?iile formulate de inculpaţii Mititelu Mihaela, Boureanu Cristian -Alexandru, Vlădescu Sebastian –Teodor- Gheorghe şi Costea Mircea- Ionuţ împotriva încheierii nr. 223 din data de 15 iunie 2020 pronunţată în dosarul nr. 2987/1/2019/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală.

Obligă contestatorii la plata sumei de câte 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunţată în Cameră de Consiliu, astăzi, 24 februarie 2021.”, se arată în minuta deciziei de miercuri.

Decizia este definitivă în acest caz astfel că procesul va începe pe fond, respectiv completul de judecată desemnat va relua prezentarea în instanță a tuturor probelor anchetatorilor dar și pe cele ale celor judecați.

Astfel, între altele, vor fi chemați la audiere în instanță și martorii DNA, cei care au demantelat mecanismul corupt prin care cei trimiși în judecată încasau bani, nelegal, de tip comision, pentru a derula plățile către compania austriacă ce se ocupa cu reabilitarea tronsonului de cale ferată ce duce spre mare.

Dedesubturi...

În preambulul dosarului DNA arată pe scurt cum a fost posibil ca în plină criză financiară, dar și înainte și după, oficiali de rang înalt ai statului să încaseze milioane de euro în conturile unor firme din paradisuri fiscale controlate fie direct fie prin interpuși.

Dosarul are ca obiect infracțiuni de corupție derulate pe durata a 12 ani de zile, în perioada 2005 - 2017 în legătură cu derularea contractelor de lucrări de reabilitare a tronsonului de cale ferată București - Constanța.

Anchetatorii de la DNA arată că probele dovedesc că în anul 2005 reprezentanții companiei austriece Swietelski ar fi convenit cu cumnatul lui Mircea Geoană, Mircea Ionuț Costea, Mihaela Mititelu, o persoană apropiată de conducerea CNCFR și Sebastian Vlădescu, ministrul de Finanțe, să le plătească un comision de 3,5 la sută din sumele încasate de la statul român.

Tot ce aveau de făcut oficialii români pentru pretinsele milioane de euro promise de angajatul companiei austriece era să se asigure că statul român livrează prioritar și mai ales fără întârzieri sumele aferente contractului dintre Swietelski și România.

Fosta soție găsită pe firul anchetei

Din probă în probă procurorii DNA au ajuns să demanteleze noianul de firme primitoare a banilor de la societatea austriacă Swietelski oferiți ca mită oficialilor români și trecuți prin societatea paravan Casa de Avocatură Boștină și Asociații.

Una dintre aceste firme la care se pare că sumele „comision” pretins dați lui Vlădescu ajungeau ar fi Sebimob Construct, firmă a fostei soții a demnitarului, Carmen Vlădescu.

Procurorii arată în dosar că Vlădescu ar fi primit un milion de euro bani de la austriecii de la Swietelski prin acest mecanism de livrare al banilor.

Unele sume de bani s-au livrat în perioada iunie august 2008. La acea vreme martorul cheie al DNA fusese anunțat de cumnatul lui Mircea Geoană, Ionuț Costea, că la pretinsa cerere a lui Vlădescu „trebuie ca o parte din banii care i se cuveneau din afacerea Switeleski - Wiebe să fie plătiți fostei soții a acestuia, Carmen Vlădescu”.

Martor sunat de Carmen Vlădescu

Situația s-a adâncit după ce fosta soție a demnitarului l-a sunat pe cel care acum a explicat totul procurorilor DNA.

„Ulterior, martorul, a fost contactat telefonic de Carmen Vlădescu, care i/a comunicat cuantumul sumei ce urma să fie transferată și au stabilit că este nevoie de încheierea unui contract și emiterea unor facturi.

Ulterior Carmen Vlădescu i-a spus că soluția găsită a fost încheierea unui contract de închiriere pe o perioadă limitată și plata sumei în baza facturilor reprezentând chirie pentru acel imobil”, a fost înțelegerea descoperită de anchetatorii DNA.

Cum erau presați „oamenii„ CFR...

Anchetatorii de la DNA arată că probele dovedesc că în anul 2005 reprezentanții companiei austriece Swietelski ar fi convenit cu cumnatul lui Mircea Geoană, Mircea Ionuț Costea, Mihaela Mititelu, o persoană apropiată de conducerea CNCFR și Sebastian Vlădescu, ministrul de Finanțe, să le plătească un comision de 3,5 la sută din sumele încasate de la statul român.

Tot ce aveau de făcut oficialii români pentru pretinsele milioane de euro promise de angajatul companiei austriece era să se asigure că statul român livrează prioritar și mai ales fără întârzieri sumele aferente contractului dintre Swietelski și România.

Anchetatorii au explicat detaliat cum ar fi primit Vlădescu o primă tranşă de bani de la Casa de Avocatură Boştină şi Asociaţii, respectiv prin intermediul unui contract de închiriere al unui imobil aparţinând fostei soţii a demnitarului.

Cu lupa pe Mihaela Mititelu

Pnetru a desluşi iţele încurcate ale afacerilor judiciare ale demnitarului şi ale cumnatului lui Mircea Geoană anchetatorii DNA au adus la audieri numeroşi martori din cadrul Companiei Naţionale Căile Ferate Române (CNCFR) pentru a explica cine este persoana presupus apropiată de instituţie care trage sforile pentru obţinerea rapidă a finanţării.

DNA s-a lămurit astfel şi cine este de fapt apropiata lui Ionuţ Costea, Mihaela Mititelul despre care au aflat în timpul audierilor că ea e cea care punea presiune pe funcţionari ai CFR pentru urgentarea unor proceduri.

Totodată anchetatorii au mai aflat că tatăl femeii ar fi un apropiat al ambasadei Germaniei.

Cu procurorii a stat de vorba Orlando Crăciun, cel care în perioada 2004 - 2007 a fost director-general adjunct la Direcţia de Finanţări Externe, în cadrul C.N.C.F.R.

Acesta a declarat că o cunoaşte pe Mititelu Mihaela, amintindu-şi de vizitele pe care le făcea aceasta la conducerea CNCFR, precum şi de interesul manifestat în legătură cu plăţile efectuate în cadrul proiectului de reabilitare a căii ferate Bucureşti-Constanţa.

El le-a mai arătat ancehtatorilor că Mititelu a exercitat şi o serie de ”presiuni” în vederea obţinerii finanţării suplimentare a proiectului de reabilitare a cale ferată, în plus faţă de împrumutul JBIC (de la Banca Japoneză).

"O cunosc pe doamna Mihaela Mititelu, pe care am cunoscut-o în sediul C.F.R., când ea se ocupa de firma Siemens. Tatăl ei era un apropiat al ambasadei Germaniei. Din câte ştiu, tatăl ei deţinea societatea CREDIT REFORM. Doamna Mihaela Mititelu venea periodic în sediul C.F.R., interesându-se de finanţarea J.B.I.C., pentru proiectul Bucureşti-Constanţa.

Se interesa atât la mine, cât şi la domnul VladManu şi la domnul Angelescu Tiberiu. în acelaşi timp, îmi amintesc că doamna Mihaela Mititelu s-a implicat si în legătură cu obţinerea acordului Ministerului de Finanţe de aprobare a finanţării suplimentare, în plus fată de valoarea contractului J.B.I.C.

Implicarea doamnei Mihaela Mititelu a constat în vizite atât la sediul C.F.R., cât şi la Ministerul de Finanţe, făcând diverse "presiuni Nu ştiu, însă, dacă obţinerea acordului din

partea Ministerului de Finanţe a fost rezultatul demersurilor doamnei Mihaela Mititelu. Nu ştiu dacă doamna Mihaela Mititelu avea chiar o aşa mare influenţă", a explicat fostul director anchetatorilor.

"Subiectul fierbinte"

Un alt martor, director la Direcţia de Management Proiecte cu Finanţare Externă din cadrul CNCFR şi preşedintele comisiei de licitaţie pentru loturile aferente proiectului de reabilitare cale ferată Bucureşti-Constanţa le-a explicat anchetatorilor de la DNA că subiectul finanţării acestui proiect era unul "fierbinte".

"Doamna Mihaela Mititelu venea destul de des în sediul C.F.R. Venea atât la mine, cât şi la domnul Crăciun Orlando, cât şi la domnul Angelescu Tiberiu.

(...) Cu certitudine, doamna Mihaela Mititelu a întrebat şi despre banii de la finanţe pentru proiectul Bucureşti-Constanţa. Era un subiect "fierbinte ” la vremea respectivă şi foarte multă lume îl discuta", a povestit bărbatul în faţa anchetatorilor.

Soacra lui Costea, cu subsemnatul la DNA

Procurorii DNA au documentat serios situaţia primirii unei maşini Porche Cayenne de către Ionuţ Costea. Astfel aceşti au urmărit circuitul financiar dar şi circuitul vehiculului şi astfel au aflat că acesta a fost preluat de la o firmă condusă de un văr al lui Costea de către casa de avocatură Boştină.

Casa de avocatură Boştină era în înţelegere cu acelaşi Ionuţ Costea, iar la final vehicululul a ajuns în proprietatea soacrei lui Ionuţ Costea, Daniela Angela Dima.

În acest context, femeia a fost chemată de anchetatori, ca martor, pentru a explica modalitatea în care a ajuns să semneze cu casa de avocatură Boştină preluarea maşinii de lux pe numele său.

"Eu personal nu am dat niciun ban pentru achiziţia autoturismului şi nici nu mi s-a cerut. Eu am dedus că aceştia ştiu că autoturismul urmează să fie achitat de către Costea Mircea-Ionuţ.

În acel moment autoturismul se afla în posesia mea, deplasându-mă chiar cu el pentru semnarea actelor la sediul firmei de avocaţi.

Ulterior i-am solicitat lui Costea Mircea-Ionuţ să achite el maşina, ţinând cont şi de faptul că avea acea datorie de 37.000 euro la mine.

În prezent cred că mai am de achitat suma de 7.000 de euro. Evidenţa o ţin acasă. De plata autoturismului s-a ocupat Costea Mircea-Ionuţ. Eu am dorit ca maşina să fie pe numele deoarece intenţionam să i-o dau fiicei mele.

Maşina a fost condusă în special de către fiica mea şi de către mine. Costea Ionuţ a condus-o foarte rar”, le-a explicat soacra lui Costea anchetatorilor.

Circuitul Porche-ului "în natură"

Procurorii arată că din fondurile încasate de Boştină şi Asociaţii de la compania Swietelsky, Costea a primit, în perioada decembrie 2011-martie 2013, suma totală de 468.358,52 de lei, sub forma suportării costurilor unui autoturism Porsche Cayenne folosit de el şi soţia acestuia, Alina Violeta Costea.

Această achiziţie s-a realizat în două etape, prima fiind achiziţia autoturismului de către societatea Dom Leasing. Banii necesari au fost puşi la dispoziţia acestei societăţi de către Boştină and Associates Gmbh Austria printr-un împrumut.

Imediat după achiziţie, maşina a fost dată în folosinţă soţiei lui Ionuţ Costea.

A doua etapă a constat în vânzarea autoturismului de către Dom Leasing către Boştină şi Asociaţii cu suma de 468.358,52 lei, sumă achitată prin transfer bancar.

Apoi, arată DNA, s- a încheiat un contract de vânzare cumpărare între Boştină şi Asociaţii şi Daniela Angela Dima, soacra lui Ionuţ Costea, prin care autoturismul a trecut în proprietatea acesteia din urmă, fără însă a fi achitat preţul.

Fișă de dosar

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:

VLĂDESCU SEBASTIAN-TEODOR GHEORGHE (ministru al Finanțelor în perioada săvârșirii faptelor) pentru săvârșirea a două infracțiuni de luare de mită și a unei infracțiuni de trafic de influență;

COSTEA MIRCEA-IONUȚ (fost angajat în cadrul ministerului finanțelor, deținând o funcție de conducere într-o bancă de stat la data faptelor) pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și complicitate la luare de mită;

Un administrator al unor societăți comerciale, persoană apropiată de conducerea CNCFR pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și complicitate la luare de mită;

DASCĂLU CONSTANTIN (secretar de stat în cadrul ministerului transporturilor în perioada săvârșirii faptelor) pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită;

BOUREANU CRISTIAN-ALEXANDRU (parlamentar și vicepreședinte al unui partid politic aflat la guvernare în perioada săvârșirii faptelor) pentru săvârșirea unei infracțiuni de trafic de influență.

Cauza are ca obiect infracțiuni de corupție săvârșite în perioada 2005-2017, respectiv plăți în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro făcute de către o companie străină, cu titlu de comisioane, către oficiali români sau persoane cu influență asupra acestora, în legătură cu încheierea și executarea unor contracte de reabilitare a liniei ferate.

Activitatea infracțională s-a desfășurat în două etape, astfel:

Prima etapă – în anul 2005, în contextul licitației organizate pentru reabilitarea unei linii ferate, reprezentanții companiei străine au convenit cu Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe, Costea Mircea-Ionuț și cu persoana apropiată de conducerea CNCFR, să le plătească eșalonat, pe toată durata contractului, un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român.

În schimbul, acestor sume, inculpații au promis să efectueze demersuri pentru a asigura finanțarea suplimentară în vederea încheierii contractului, precum și plata la timp a facturilor emise.

Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au ajuns la inculpați, astfel:

- O primă verigă a fost reprezentată de încheierea unui contract de consultanță cu o societate de avocatură, în baza căruia compania a plătit, în perioada 2006-2011, suma totală de 39.363.071 lei, deși nu au fost prestate servicii;

- Următoarea verigă a fost reprezentată de încheierea mai multor contracte fictive între societatea de avocatură sau societăți offshore afiliate acesteia cu societăți controlate de inculpați, prin care sumele de bani au ajuns la aceștia.

În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit un milion de euro, Costea Mircea Ionuț a primit 3.121.328,41 lei și 2.320.698 euro, iar persoana apropiată de conducerea CNCFR, administrator a unor societăți comerciale, a primit 3.083.498 lei și 1.050.087 euro.

A doua etapă – În cursul anului 2009, pe fondul schimbării guvernului și al crizei economice care a dus la întârzierea plății facturilor, reprezentanții companiei străine au ajuns la o nouă înțelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român către Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe (care îndeplinea din nou funcția de ministru de finanțe), Constantin Dascălu și Cristian Boureanu.

Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani, a fost creat un nou circuit fictiv, în baza căruia societatea străină a transferat 11.781.842 euro în conturile a două companii offshore controlate de un cetățean român cu domiciliul în străinătate.

Ulterior, sumele au fost transferate prin operațiuni succesive către alte societăți offshore, stratificate pe 5 niveluri pentru a îngreuna eventuala urmărire a traseului banilor.

În ultima etapă, banii au fost transferați în conturile unor societăți indicate de inculpați sau au fost retrași în numerar și au fost înmânați acestora.

În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit 2.242.000 euro, Dascălu Constantin a primit 1.114.000 euro, iar Boureanu Cristian Alexandru a primit 2.111.799 euro. Totodată, un director al companiei străine, căruia i-a revenit suma de 1.100.000 euro ca urmare a contribuției sale la activitățile infracționale, a încheiat anterior un acord de recunoaștere a vinovăției, admis de instanța de judecată. (detalii https://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=9360)

Diferența dintre sumele transferate de compania străină și cele primite de inculpați o reprezintă cheltuielile presupuse de operaționalizarea circuitelor financiare (înființare și funcționare companii offshore, comisioane bancare, taxe, etc.), precum și foloasele primite de alți participanți la săvârșirea faptelor cu privire la care s-a dispus disjungerea cauzei.

Cu privire la sumele primite de intermediarii denunțători în cauză (389.531,7 euro pentru prima etapă, respectiv 929.535 de euro pentru a doua etapă), s-au instituit măsuri asigurătorii, în vederea confiscării acestor sume.

Faptele săvârșite de compania străină și de reprezentanții acesteia fac obiectul unei investigații deschise autoritățile judiciare din acea țară ca urmare a cooperării judiciare cu Direcția Națională Anticorupție.

Pentru stabilirea circuitelor financiare în care au fost implicate 43 de companii offshore și pentru identificarea bunurilor deținute de inculpați pe teritoriul altor state, Direcția Națională Anticorupție a cooperat cu organele judiciare din 7 jurisdicții (Austria, Elveția, Cipru, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Lituania și Bulgaria).

Printre bunurile identificate și indisponibilizate în cursul urmăririi penale se găsesc:

- suma de 964.187,70 euro deținută într-un cont bancar din Elveția;

- suma de 1.684.795 euro deținută într-un cont bancar din Marea Britanie;

- suma de 527.265 euro deținută la mai multe bănci din România;

- suma de 214.874 euro dintr-un cont deschis la Agenția Națională a Bunurilor Indisponibilizate;

- o casă, 13 apartamente și 5 garaje situate în București, un apartament în Neptun, 3 apartamente în Năvodari, mai multe terenuri în jud. Ilfov și Prahova, evaluate la 2.588.140 euro;

- o vilă și un teren situate în Cipru evaluată la 910.000 euro;

- acțiuni deținute la 11 societăți comerciale, evaluate la sumele de 1.435.000 euro și 770.880 lei;

- poprirea unor sume de 7.083.784 lei, 249.049 euro și 92.935 USD datorate inculpaților de terțe persoane.

În cursul urmăririi penale, inculpații au depus cauțiuni însumând 4.200.000 euro, asupra cărora urmează să se pronunțe instanța de judecată la finalizarea cauzei.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Așa cum s-a arătat și anterior, împrejurarea că martorul T. a fost implicat în activitatea infracțională nu poate constitui un motiv determinant și singular pentru înlăturarea declarațiilor sale, lipsa de sinceritate a acestuia neputând fi prezumată a priori ci stabilită în contextul materialului probator administrat pe parcursul procesului penal”, conchid judecătorii ICCJ.

Urmărește-ne:
ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.