Înalta Curte pune la punct „justiția populară”: acuzațiile nu țin loc de probe, nu condamnăm oameni, ci analizăm fapte și dovezi

Autor: Florin Pușcaș

Publicat: 14-10-2025 07:20

Article thumbnail

Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea

ÎCCJ explică public rațiunile din două cauze de interes major

Înalta Curte de Casație și Justiție transmite un mesaj cu privire la considerentele care au fundamentat soluțiile din două dosare intens urmărite public: cauza privind fostul ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu, și dosarul cunoscut ca „Ferma Băneasa”. Demersul a vizat facilitarea accesului jurnaliștilor la argumentele juridice și la standardele aplicate de instanța supremă.

Purtătorul de cuvânt al ÎCCJ a subliniat că în România justiția se înfăptuiește doar în temeiul legii, cu respectarea deciziilor Curții Constituționale, a jurisprudenței europene și a mecanismelor de unificare a practicii. Mesajul-cheie: acuzația, în sine, nu este suficientă; vinovăția trebuie dovedită prin probe concludente într-un cadru procedural corect.

În privința dosarelor cu impact mediatic, Înalta Curte a reamintit că presiunea opiniei publice nu poate substitui legea, iar prezumția de nevinovăție trebuie protejată prin diligența tuturor actorilor – organe judiciare și presă – până la stabilirea adevărului juridic în sala de judecată.

Principii reafirmate de ÎCCJ

Instanța supremă a accentuat necesitatea unor anchete făcute cu rigoare, în deplină legalitate, astfel încât materialul probator să susțină, fără echivoc, orice acuzație adusă unei persoane. Trimiterea în judecată în absența probelor suficiente erodează încrederea publică, fie în parchete, fie în instanțe, mai ales în cauzele cu vizibilitate.

ÎCCJ a explicat că judecătorii acționează exclusiv în limitele legii ca garanți ai procesului echitabil. Standardele statului de drept – de la respectarea drepturilor procesuale până la motivarea clară a soluțiilor – delimitează justiția profesionistă de tentația „justiției populare”.

Prin publicarea motivărilor și prin deschiderea către presă, Înalta Curte urmărește consolidarea unei culturi juridice în care hotărârile se înțeleg prin prisma probelor și a normelor aplicate, nu prin percepții sau presiuni conjuncturale.

Cele două dosare

În dosarul fostului ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus, în 2024, achitarea definitivă a acestuia pentru acuzațiile de trafic de influență și luare de mită, reținând că nu au existat probe concludente care să demonstreze primirea unor foloase necuvenite în legătură cu numiri în funcții din sistemul sanitar. Instanța supremă a constatat că declarațiile martorilor și înscrisurile prezentate de acuzare nu confirmă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, scenariul prezentat de procurori. Soluția a fost salutată de mediul juridic ca un exemplu de aplicare riguroasă a principiului prezumției de nevinovăție și a standardelor probatorii impuse de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

În ceea ce privește dosarul „Ferma Băneasa”, ÎCCJ a pronunțat o hotărâre definitivă în anul 2023, menținând condamnările pentru o parte dintre inculpați, dar recalibrând pedepsele și motivarea juridică în raport cu unele aspecte procedurale și probatorii. Instanța a arătat că o parte dintre actele de restituire și tranzacțiile imobiliare investigate au fost realizate cu încălcarea legii, dar a exclus elementele care nu întruneau condițiile infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat. Prin această soluție, Înalta Curte a urmărit să ofere un echilibru între sancționarea faptelor dovedite și respectarea dreptului la un proces echitabil, într-un dosar considerat unul dintre cele mai complexe din ultimul deceniu.

ÎCCJ arată că, indiferent de notorietatea persoanelor implicate, exigențele probatorii rămân aceleași: administrarea de mijloace de probă relevante, verificabile și obținute cu respectarea normelor procedurale. Doar aceste garanții pot conduce, în final, la o soluție corectă, fie ea de condamnare sau de achitare.

Mesaj către opinia publică și presă

ÎCCJ îndeamnă la prudență în comunicarea publică a acuzațiilor până la verdictul definitiv și la prezentarea echilibrată a informațiilor, pentru a nu crea anticipat percepția vinovăției. Doar instanța stabilește adevărul juridic, iar această concluzie este valabilă pentru orice persoană, indiferent de statut.

Prin transparență și motivări detaliate, Înalta Curte urmărește întărirea încrederii în justiție și așteaptă aceeași responsabilitate din partea tuturor instituțiilor implicate în înfăptuirea actului de justiție. Respectarea standardelor statului de drept rămâne busola care ghidează soluțiile pronunțate.

Mesajul integral al ÎCCJ:

Astăzi, Înalta Curte de Casație și Justiție, în spiritul transparenței și pentru a facilita accesul jurnaliștilor la informație, a prezentat în extenso rațiunile și considerentele avute în vedere la soluționarea a două cauze de interes public major: dosarul referitor la fostul ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu, și dosarul cunoscut sub denumirea de ‘Ferma Băneasa’.

Cu acest prilej, având în vedere dezbaterile generate în spațiul public de cauzele în care sunt implicate persoane cu notorietate, purtătorul de cuvânt al instanței supreme a reafirmat principiile și valorile care guvernează actul de justiție într-un stat de drept, subliniind că:

  1. Nu este suficientă doar formularea unei acuzații penale, ci este necesară probarea acesteia în condițiile unei justiții înfăptuite în condițiile unui stat de drept.

  2. Nimeni nu poate să fie condamnat dacă nu sunt probe concludente care să confirme vinovăția. Trimiterea în judecată fără probe suficiente afectează încrederea în justiție, fie încrederea în parchete fie în instanțele judecătorești, mai cu seamă în cazurile care suscită interes mediatic.

  3. Este important ca urmărirea penală să fie făcută cu diligență, în condiții de deplină legalitate cu respectarea tuturor normelor procesuale și de maniera a asigura standardele statului de drept.

  4. Indiferent de presiunea și emoția publică creată de formularea acuzației, instanțele judecătorești nu pot să acționează decât în limitele legii, ca o garanție a statutului de drept. Tocmai aceste elemente diferențiază sistemele judiciare din societățile democratice consolidate, și anume garanția procesului echitabil.

  5. Pentru că în cazul multor cetățeni ce fac obiectul acuzațiilor penale comunicate și promovate public, s-a creat deja percepția publică a vinovăției, iar ulterior situația juridică obiectivă nu a confirmat o soluție de condamnare, ori a infirmat o asemenea soluție, se impune diligență din partea organelor judiciare și ale mass-media pentru a întări garanția prezumției de nevinovăție, menționându-se că adevărul juridic îl stabilește numai instanța de judecată și numai în limita legii.

  6. În România se aplică standardele statului de drept, justiția înfăptuindu-se în baza legii și nu ca justiție populară. Judecătorii instanțelor naționale sunt garanții statului de drept privind asigurarea procesului echitabil cu respectarea legii, a deciziilor Curții Constituționale, a jurisprudenței europene și a deciziilor obligatorii în unificarea practicii judiciare.

Google News
Explorează subiectul
Comentează
Articole Similare
Parteneri