Un nou val de dezinformare legat de incendiile de vegetație din Patagonia argentiniană a degenerat într-o controversă politică și comunitară, după ce fostul general César Milani a amplificat în spațiul public o narațiune conspiraționistă care indică Israelul drept vinovat pentru focarele din sudul țării.
Incendiile din provincia Chubut au afectat aproape 12.000 de hectare de pădure și vegetație, amenințând comunități locale, o centrală și o școală, iar autoritățile investighează cauzele, inclusiv ipoteza unui foc pus intenționat, potrivit relatărilor din teren.
În acest context tensionat, Milani a distribuit o postare care sugera că „un stat străin” ar fi responsabil, pe fundalul unei imagini cu președintele Javier Milei fluturând un steag israelian, iar mai mulți actori politici au acuzat demersul de antisemitism mascat.
De la zvon radio la „grenada IDF”
Scânteia scandalului a fost o intervenție radio a realizatoarei Marcela Feudale, care a asociat, fără probe, izbucnirea incendiilor cu „doi israelieni”. Ulterior, ea a revenit asupra declarațiilor și a spus că, dacă sursa a fost greșită, „nu rămâne decât să își ceară scuze”.
Președintele Milei a intrat în polemică pe rețelele sociale, reluând mesajul de condamnare al conducerii comunității evreiești și etichetând-o pe realizatoare drept „partea întunecată a Argentinei”, într-o formulare care a devenit virală în dezbaterea internă.
DAIA (Delegación de Asociaciones Israelitas Argentinas) a avertizat că indicarea „fără dovezi” a unor „israelieni” este „iresponsabilă și periculoasă” și că „minciuna nu e opinie”, subliniind riscul ca astfel de acuzații să alimenteze stigmatizarea și ura.
Fact-check: „grenada israeliană” nu era israeliană
În paralel cu zvonul radio, pe rețele a circulat o fotografie prezentată drept dovada că ar fi fost găsită în Patagonia o grenadă M26 „produsă în Israel” și folosită de armata israeliană, într-o presupusă legătură cu incendiile.
Organizația argentiniană de verificare Chequeado a arătat că afirmația este falsă. Artefactul prezentat online a fost identificat de autoritățile provinciale ca fiind de producție argentiniană (Fabricaciones Militares) și, în plus, nu ar avea legătură cu incendiile, fiind vorba despre o descoperire separată din zona Lago Epuyén.
La Nación a relatat că realizatoarea radio a încercat să corecteze narațiunea distribuind la rândul ei un fir explicativ care susținea că un clip viral cu un foc de tabără fusese plasat greșit (Santa Cruz, nu Chubut) și suprapus abuziv peste tema incendiilor.
Milani și ecoul conspirațiilor vechi din Patagonia
Pe fondul escaladării, mai multe voci au acuzat că sugestiile lui Milani reambalează o temă conspiraționistă recurentă în spațiul latino-american, în care evreii sau israelienii sunt prezentați drept actori ascunși care ar urmări „preluarea” Patagoniei.
Un astfel de mit, cunoscut drept „Plan Andinia”, este descris în literatura de specialitate și în analize istorice ca o teorie conspiraționistă antisemită folosită în Argentina de cercuri radicale pentru a ținti comunitățile evreiești, în special în perioade de criză sau tensiune socială.
În aceeași cheie, The Jerusalem Post a notat că deputatul Waldo Wolff l-a atacat pe Milani pentru „lașitate”, spunând că încearcă să-și ascundă antisemitismul evitând să numească direct Israelul, iar alte figuri din opoziție au amplificat, la rândul lor, insinuări despre „israelieni” care ar „arde Patagonia”.
America de Sud: între proteste anti-Israel și relații diplomatice divergente
Contextul regional ajută la înțelegerea vitezei cu care astfel de narațiuni prind. În America de Sud au fost frecvente, în ultimii doi ani, proteste pro-palestiniene și manifestații care cer ruperea relațiilor cu Israelul, inclusiv la Buenos Aires și São Paulo.
În Chile, unde există una dintre cele mai mari comunități palestiniene din lume în afara Orientului Mijlociu, tema Gaza a influențat constant agenda publică, iar mobilizarea civică s-a intersectat cu decizii politice de distanțare față de Israel.
Totuși, regiunea nu are o singură linie. Argentina lui Milei s-a poziționat puternic pro-Israel și a încercat să promoveze o inițiativă de apropiere Israel – America Latină, în timp ce Bolivia a oscilat și a anunțat recent reluarea relațiilor diplomatice cu Israelul după o ruptură legată de războiul din Gaza.
Linia roșie: critică politică vs. stigmatizare etnică
Liderii comunității evreiești au insistat că miza nu este dezbaterea despre politica externă sau despre războiul din Gaza, ci mecanismul clasic al „țapului ispășitor”, care presupune o catastrofă reală, urmată de identificarea grăbită a unui „vinovat” etnic sau național, în lipsa probelor.
Pentru DAIA, acuzațiile de tipul „doi israelieni au provocat incendiile” nu rămân la nivel de opinie, ci devin o narațiune care poate legitima hărțuiri și violențe, mai ales când este preluată de figuri publice sau mediatizată fără verificări.
În teren, ancheta privind incendiile continuă, iar autoritățile locale promit pedepse pentru eventualii autori ai focarelor. În spațiul public însă, episodul Milani-Patagonia a devenit deja un studiu de caz despre cum o urgență climatică și socială poate fi deturnată, în câteva ore, într-un conflict identitar cu ecouri regionale.
Comentează