Premium
Incendiile distrug în prezent de două ori mai multă acoperire forestieră la nivel mondial decât la începutul secolului, marea majoritate în pădurea boreală, "probabil" din cauza schimbărilor climatice, potrivit unui studiu dat publicităţii miercuri, informează AFP, potrivit Agerpres.
Comparativ cu 2001, incendiile de pădure distrug acum în fiecare an circa 3 milioane de hectare în plus, o suprafaţă echivalentă cu cea a Belgiei, potrivit datelor din satelit compilate de Global Forest Watch (GFW), World Resources Institute (WRI) şi Universitatea din Maryland.
70% din suprafeţele devorate de flăcări în 20 de ani se află în pădurile boreale, care acoperă o mare parte din Rusia, Canada şi Alaska şi sunt printre cele mai mari rezervoare de carbon de pe planetă.
În Rusia, 53 de milioane de hectare au ars din 2001 până în prezent, o suprafaţă aproape cât cea a Franţei.
Potrivit studiului, incendiile sunt responsabile pentru peste un sfert din totalul pierderilor de acoperire forestieră de la începutul secolului, restul fiind cauzate de despăduriri sau de alte cauze naturale (furtuni şi inundaţii).
În cele din urmă, pierderea de acoperire forestieră din cauza incendiilor creşte cu aproximativ 4% pe an, adică 230.000 de hectare suplimentare. Aproximativ jumătate din această creştere este cauzată de incendii mai mari în pădurile boreale, "probabil rezultatul creşterii temperaturilor în regiunile nordice", notează cercetătorii.
Schimbările climatice sunt "probabil un factor major" în aceste creşteri, cu valuri de căldură extremă, care fac ca pădurile să fie aride, de cinci ori mai probabile acum decât în urmă cu un secol şi jumătate.
Distrugerea pădurilor de către aceste incendii, agravate de secetă şi de temperaturile ridicate, are ca rezultat emisii masive de gaze cu efect de seră, ceea ce exacerbează şi mai mult schimbările climatice prin mecanismul unei "bucle de reacţie incendiu-climat", adaugă ei.
În aceste regiuni boreale, CO2 se acumulează în sol timp de sute de ani şi a fost protejat de un strat umed deasupra", a declarat pentru AFP James McCarthy, analist la GFW. "Aceste incendii mai frecvente şi mai severe ard stratul superior şi eliberează CO2-ul".
Această dinamică, avertizează studiul, ar putea face ca, în cele din urmă, pădurile boreale să îşi piardă statutul de rezervoare de carbon.
Cercetătorii fac apel la guverne să îmbunătăţească rezilienţa pădurilor prin stoparea defrişărilor şi prin limitarea anumitor practici locale de gestionare a pădurilor, cum ar fi în special arderea controlată, foarte riscantă în perioadele de secetă.
70% din suprafeţele devorate de flăcări în 20 de ani se află în pădurile boreale, care acoperă o mare parte din Rusia, Canada şi Alaska şi sunt printre cele mai mari rezervoare de carbon de pe planetă.
În Rusia, 53 de milioane de hectare au ars din 2001 până în prezent, o suprafaţă aproape cât cea a Franţei.
Potrivit studiului, incendiile sunt responsabile pentru peste un sfert din totalul pierderilor de acoperire forestieră de la începutul secolului, restul fiind cauzate de despăduriri sau de alte cauze naturale (furtuni şi inundaţii).
În cele din urmă, pierderea de acoperire forestieră din cauza incendiilor creşte cu aproximativ 4% pe an, adică 230.000 de hectare suplimentare. Aproximativ jumătate din această creştere este cauzată de incendii mai mari în pădurile boreale, "probabil rezultatul creşterii temperaturilor în regiunile nordice", notează cercetătorii.
Schimbările climatice sunt "probabil un factor major" în aceste creşteri, cu valuri de căldură extremă, care fac ca pădurile să fie aride, de cinci ori mai probabile acum decât în urmă cu un secol şi jumătate.
Distrugerea pădurilor de către aceste incendii, agravate de secetă şi de temperaturile ridicate, are ca rezultat emisii masive de gaze cu efect de seră, ceea ce exacerbează şi mai mult schimbările climatice prin mecanismul unei "bucle de reacţie incendiu-climat", adaugă ei.
În aceste regiuni boreale, CO2 se acumulează în sol timp de sute de ani şi a fost protejat de un strat umed deasupra", a declarat pentru AFP James McCarthy, analist la GFW. "Aceste incendii mai frecvente şi mai severe ard stratul superior şi eliberează CO2-ul".
Această dinamică, avertizează studiul, ar putea face ca, în cele din urmă, pădurile boreale să îşi piardă statutul de rezervoare de carbon.
Cercetătorii fac apel la guverne să îmbunătăţească rezilienţa pădurilor prin stoparea defrişărilor şi prin limitarea anumitor practici locale de gestionare a pădurilor, cum ar fi în special arderea controlată, foarte riscantă în perioadele de secetă.
