Premium
Federaţia Proprietarilor Păduri şi Păşuni - Nostra Silva anunţă organizarea unor acţiuni de protest, începând de luni, 7 februarie, prin pichetarea zilnică a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), pentru a atrage atenţia asupra propunerii de finanţare a domeniului pădurilor, de doar 0,6%, prin Planul Naţional Strategic (PNS) 2023-2027, informează organizaţia, conform Agerpres.
În acelaşi timp, România a alocat 1,5% din PNDR pentru domeniul pădurilor, "dar alocarea de 0,6% propusă pentru domeniul pădurilor în exerciţiul financiar 2023 - 2027 condamnă sectorul la o subfinanţare cronică, cu afectarea negativă în plan economic şi social pentru zona rurală, dar şi cu afectarea obiectivelor pe linie mediu, climă şi protecţia biodiversităţii asumate România".
"Faţă de exerciţiul financiar 2014-2021, la nivelul Uniunii Europene, odată cu ţintele extrem ambiţioase asumate prin strategia pentru protecţia biodiversităţii privind promovarea bio-economiei şi economiei circulare, a ţintelor privind energia regenerabilă şi neutralitatea climatică până în 2050, este de aşteptat ca statele europene să crească finanţarea pentru domeniul pădurilor. Domeniul pădurilor şi al industriilor bazate pe resursa biologică, naturală, regenerabilă de lemn au un potenţial unic de a susţine creşterea economică concomitent cu atingerea obiectivelor pe linie de mediu şi climă", sunt de părere specialiştii Nostra Silva.
Prin Regulamentul de implementare al planurilor strategice dezvoltare rurală, Uniunea Europeană propune statelor membre să aloce finanţări pe domeniul pădurilor pentru o multitudine de măsuri care să susţină gestionarea durabilă a pădurilor şi protecţia biodiversităţii: 8.1. Sprijin pentru împădurirea/crearea de pădure; 8.2. Sprijin pentru înfiinţarea şi întreţinerea sistemelor agrosilvice; Sprijin pentru prevenirea daunelor aduse pădurilor din cauza incendiilor forestiere şi a dezastrelor naturale şi a evenimentelor catastrofale; 8.4. Sprijin pentru refacerea daunelor aduse pădurilor în urma incendiilor forestiere şi a dezastrelor naturale şi a evenimentelor catastrofale; 8.5. Sprijin pentru investiţii care îmbunătăţesc rezistenţa şi valoarea de mediu a ecosistemelor forestiere; 8.6. Sprijin pentru investiţii în tehnologii forestiere şi în prelucrarea, mobilizarea şi comercializarea produselor forestiere; 15.1. Plata angajamentelor forestiere - mediu şi climatice; 15.2. Sprijin pentru conservarea şi promovarea resurselor genetice forestiere.
Potrivit sursei citate, România este printre puţinele ţări europene care nu alocă finanţări pentru niciuna dintre măsurile 8.2 - 8.6, în condiţiile în care deţine una dintre cele mai mari contribuţii în PIB ale industriilor bazate pe lemn, iar 3,5 milioane gospodării din România se încălzesc cu lemn de foc.
"Situaţia este identică privind măsurile de susţinere a implementării reţelei europene de arii protejate Natura 2000, majoritatea ţărilor europene având măsuri de sprijin financiar. Paradoxal, România ratează oportunitatea de finanţare din fonduri europene şi alege să sprijine din fonduri naţionale, de la bugetul stat, măsuri compensatorii pentru pădurile incluse în arii protejate în categoriile funcţionale T1 şi T2, deşi acestea se suprapun în cvasitotalitate pe reţeaua europeană Natura 2000. Aducem aminte autorităţilor că România este într-o procedură de infringement pentru nerespectarea obligaţiilor în ceea ce priveşte reţeaua Natura 2000 [numărul cazului este INFR(2020)2033]. La 12 februarie 2020, Comisia Europeană a trimis o scrisoare de punere în întârziere României, iar ulterior, la la 2 iulie 2020, Comisia Europeană a solicitat României din nou să ia măsurile necesare pentru a-şi proteja şi a-şi gestiona reţelele Natura 2000, îndemnând insistent România să combată exploatarea forestieră ilegală şi să protejeze mai bine pădurile aflate pe siturile Natura 2000 de pe teritoriul său", se precizează în comunicat.
Uniunea Europeană impune ca, pe lângă măsurile de investiţii, Pilonul I al PNS să includă o componentă de eco-scheme, iar din Pilonul II o pondere de 35% din alocarea financiară să fie direcţionată către măsuri de mediu şi climă.
"În lumina acestor recomandări, România propune alocarea a 2,49 miliarde de euro în eco-scheme pe Pilonul I şi 2,58 miliarde de euro pentru măsuri de mediu şi climă în Pilonul II. Paradoxal, deşi în mod evident pădurile sunt ecosistemele care asigură protecţia biodiversităţii şi funcţiile atât de preţuite astăzi de protecţie climatică, cvasitotalitatea finanţărilor destinate mediului şi climei merg către activităţile agricole. Vorbim 5 miliarde de Euro pe măsuri de mediu şi climă în total PNS, din care către domeniul pădurilor merg 0,6% din total PNS!", avertizează specialiştii.
În urma unor analize privind nevoile pentru sectorul forestier, realizate de organizaţiile din domeniu, s-a evidenţiat, printre altele, că 30% din pădurile României au un grad de accesibilitate foarte redus din cauza lipsei drumurilor forestiere, în timp ce 3,5 milioane de gospodării sunt dependente de lemnul pentru foc.
Combaterea tăierilor ilegale nu se poate face fără o asigurare legală a necesarului de resursă, asigurare legală a resursei care nu se poate face fără investiţii în accesibilizarea fondului forestier şi în tehnologii de exploatare cu impact redus asupra mediului. România are un patrimoniu unic de biodiversitate. Protecţia acestui patrimoniu nu se poate transfera prin restricţii către proprietarii păduri, fără angajamente susţinute prin măsuri compensatorii obligatorii prin legislaţie europeană şi naţională. România are peste 500.000 de hectare de păşuni împădurite. Este absurd să cheltuim prin PNRR 11.000 euro/ha pentru a crea un hectar pădure din plantaţii şi concomitent prin Planul Naţional Strategic să plătim subvenţii pentru fermieri pentru a curăţa păşunile de vegetaţia forestieră care se instalează natural. Susţinerea sistemelor silvo-pastorale este o măsura ce se impune conform oricărei logici economice, dar şi mediu", sunt de părere silvicultorii.
Pe acest fond, Federaţia Proprietarilor Păduri şi Păşuni - Nostra Silva solicită MADR dezbaterea propunerilor în cadrul Grupului tematic Silvicultură şi, ulterior, cu grupurile extinse consultative pe linie de Mediu şi Climă, Ecoscheme, Investiţii, Activităţi Non-Agricole, în cadrul procesului consultativ de elaborare a PNS, şi luarea în considerare a unei finanţări corecte pentru domeniul pădurilor, proporţională cu ponderea economică, socială şi impactul de mediu al pădurilor.
