Premium
Deputaţii sunt aşteptaţi să decidă marţi, într-o şedinţă comună a Comisiilor Juridice şi de Buget, ce fac cu propunerea de lege iniţiată de Senatorul Daniel Zamfir, care propune plafonarea tuturor dobânzilor practicate în România – pentru creditele ipotecare la de două ori şi jumătate dobânda de politică monetară pentru creditele ipotecare şi 18% pentru cele de consum. Păstrează aceste plafoane sau iau în seamă vocile care spun că este o măsură populistă care va afecta tocmai acei consumatori pe care pretinde că îi protejează?
Senatorul PNL, care nu a făcut un secret din faptul că duce o luptă la baionetă cu sistemul bancar din România şi cu conducerea BNR, în speţă cu Guvernatorul Mugur Isărescu, nu a oferit până la această oră un studiu de impact care să demonstreze că valorile propuse de el nu vor da peste cap piaţa de creditare. Asta în pofida multiplelor semnale de alarmă trase de zeci de specialişti, antreprenori şi economişti, care susţin că, dacă legea lui Zamfir trece în forma actuală, ea va afecta grav deopotrivă clienții și industria financiară, dar mai ales pe românii cu venituri mici, care nu vor mai avea acces la niciun tip de creditare.
Practic, cu toate că parlamentarii sunt pe ultima sută de metri în luarea unei decizii, încă nu este clar pentru nimeni care sunt efectele potenţiale ale acestei legi. Şi majoritatea decidenţilor care ar avea un cuvânt instituţional de spus au ales să tacă. Un avertisment clar a venit de la delegaţia FMI care a vizitat România. Reprezentanţii Fondului au fost cei care au spus cu subiect şi predicat că această propunere poate cutremura piaţa creditelor din ţara noastră şi, ca efect secundar, poate duce chiar la încetinirea creşterii economice a României, bazată în acest moment în primul rând pe consum. Şi voci din BNR au atras atenţia că proiectul nu face bine nici consumatorilor şi nici pieţei. Supriză, însă, în punctul de vedere dat de Guvern, BNR spune că măsura nu va afecta în niciun fel băncile. Cumva, la cald, reprezentanţii Băncii Centrale nu sunt de acord cu propunera lui Zamfir. La rece, pe hârtie, este transmis un punct de vedere pe o lege veche, punct de vedere care spune că decizia din Parlament nu e de interes pentru BNR pentru că nu are niciun efect.
Lucrurile nu sunt deloc mai clare nici peste drum de Parlament, la Ministerul Finanţelor. Cu toate că ministrul Eugen Teodorovici a susţinut public că este adeptul pieţei libere şi nu este de acord ca statul să intervină cu reglementări în piaţa financiară, subliniind chiar că piaţa trebuie „să fie cea care are mecanismele necesare pentru a se regla”, MFP nu a avut observaţii când s-a pus problema să spună cu subiect şi predicat ce nu e bun în lege. O schimbare de atitudine majoră din partea lui Eugen Teodorovici, ţinând cont că în urmă cu câteva luni, când era simplu senator, îi critica pe predecesorul său la Finanţe, fostul ministru Ionuţ Mişa, sau pe alţi colegi parlamentari ori de câte ori o iniţiativă de-aleacestora avea potenţialul să bulverseze economia.
În paralel, toţi actorii importanţi din industria financiară ţipă din toţi plămânii că, dacă legea lui Zamfir va trece şi de Camera Deputaţilor, actualele plafoane vor bulversa iremediabil piaţa serviciilor financiare din ţara noastră. Efectele se vor vedea în limitarea creditării de către bănci, redirecţionarea banilor băncilor pe alte pieţe şi nici mai mult, nici mai puţin decât un mare lacăt pus pe uşile tuturor IFN-urilor care sunt căutate astăzi de românii cu veniturii reduse. Ca efect indirect iminent, specialiştii din economie şi băncile se aşteaptă la stimularea pieţei negre de credite de consum, respectiv a fenomenului cămătăriei.
Surse din cadrul coaliţiei PSD-ALDE din Camera Deputaţilor ne-au transmis că, cel mai probabil, subiectul plafonării dobânzilor va fi tranşat urmând principiile „judecăţii solomonice”. „Altfel, dacă mergem la virgulă pe varianta venită de la Senat şi ajutăm oamenii cu impunerea unor dobânzi mici, îi ajutăm în ghilimele, pentru că nu va mai fi nimeni care să le dea împrumuturi oamenilor, că i-am omorât pe toți. Poate se trezesc și eternii șefi de la BNR din somn şi ne spun şi nouă cum e mai bine!”, a declarat un parlamentar din arcul puterii, implicat în dezbaterile care urmează să aibă loc marţi în şedinţa comună a comisiilor Juridică şi de Buget. Cel mai probabil, parlamentarii din comisiile reunite vor fi de acord ca dobânzile practicate de bănci și IFN-uri să fie plafonate la un nivel care să evite situaţii absurde, în care DAE ajungea la valori de patru sau cinci cifre, şi să fie coborât la o valoare de două cifre, ceea ce ar fi din start considerat un succes al actualei coaliţii PSD-ALDE. În acest fel, IFN-urile care practicau DAE de 5.000-10.000% vor fi potolite odată pentru totdeauna, iar cele care vor putea să acorde împrumuturi la aceste valori de DAE cu două cifre să poată supravieţui în continuare. Similar, şi în cazul băncilor, semnalul din Cameră va fi că acestea vor trebui să se mulţumească cu o limită a dobânzii practicate care să le permită să acorde în continuare credite şi să facă profit în România, dar la o limită decentă a dobânzilor practicate de acestea.
