Premium
Niciun caz nou de Nipah, un virus mortal, nu a fost înregistrat în India din 15 septembrie, a anunţat marţi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), după un focar care s-a soldat cu moartea a două persoane la începutul lunii, informează AFP.
Nu există un vaccin împotriva acestui virus, cu o rată a mortalităţii între 40% şi 75%, potrivit OMS, conform Agerpres.
În perioada 12-15 septembrie, şase cazuri de Nipah au fost confirmate, dintre care două mortale, în districtul Kozhikode din statul Kerala, în sudul Indiei.
Până la 27 septembrie, au fost identificate 1.288 de contacte ale cazurilor confirmate, inclusiv contacte cu risc ridicat şi profesionişti din domeniul sănătăţii care au fost plasaţi în carantină şi monitorizaţi timp de 21 de zile, a indicat OMS.
Din 12 septembrie, au fost testate 387 de probe, dintre care şase au ieşit pozitive, a declarat OMS .
"Din 15 septembrie, nu au fost detectate cazuri noi", a precizat organizaţia.
Liliecii de fructe sunt purtătorii naturali ai virusului şi au fost identificaţi drept cea mai probabilă cauză a focarelor ulterioare.
Virusul Nipah se transmite de obicei la om prin animale sau alimente contaminate. Se poate transmite şi direct între oameni, însă acest mod de contaminare este mai rar, potrivit OMS.
Perioada de incubaţie, adică intervalul de timp dintre infecţie şi apariţia simptomelor, variază de la 4 la 14 zile, dar poate ajunge la 45 de zile.
Simptomele includ febra mare, vărsăturile şi infecţiile respiratorii, însă cazurile severe se pot caracteriza prin convulsii şi inflamaţie cerebrală care duc la comă.
Primul focar de Nipah a fost înregistrat în 1998, după ce virusul s-a răspândit în rândul crescătorilor de porci din Malaysia. Virusul este numit după satul din această ţară din Asia de Sud-Est unde a fost descoperit.
"Acesta este al şaselea focar de virus Nipah în India din 2001", a indicat OMS. În 2018, virusul a ucis cel puţin 17 persoane în Kerala.
Nipah a fost listată de OMS - alături de Ebola, Zika şi COVID-19 - drept una dintre numeroasele boli care merită o cercetare prioritară din cauza potenţialului lor de a provoca o epidemie globală.
