Premium
Judecătorul ICCJ Alexandra Iuliana Rus, magistratul care a care a respins propunerea DNA de arestare preventivă pentru 30 de zile a opt persoane suspectate de fapte de corupție în mega-dosarul PSD Arad, a motivat decizia luată și arată că deși faptele celor cercetați sunt grave, multe și constante, nu este neapărat necesară luarea unei măsuri ferme față de ei, și asta pentru că un martor din cadrul PSD nu a recunoscut susținerile colaboratorului DNA, vizat și el în dosar, sau pentru că magistratul DNA nu ar fi explicat precis în ce sens sunt periculoși aceștia pentru societate.
Totodată magistratul a explicat și faptul că opinia publică nu ar fi afectată de faptele comise de aceștia, astfel că o măsură dură nu este necesară, scopul putând fi atins și cu o măsură preventivă mai ușoară precum controlul judiciar.
„Referitor la acuzaţiile constând în împrejurările şi scopul în care se plăteau anumite taxe la organizaţia de partid, judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine că acestea se fundamentează în principal pe declaraţiile suspectului Munteanu Bogdan şi pe conţinutul convorbirilor interceptate, cu privire la care însă în referatul procurorului sunt redate anumite afirmaţii cărora li se atribuie un anumit înţeles, fiind completate cu explicaţii şi deducţii care reprezintă aprecieri personale ale organului de cercetare penală”, arată magistratul ICCJ în motivarea sa.
Secretara PSD Arad nu a recunoscut nimic la audieri
Judecătoarea desființează cazul procurorului DNA Timișoara arătând că un martor, o secretară în cadrul PSD Arad nu a recunoscut nimic la audierile de la DNA anterioare reținerii celor din lorul PSD Arad.
„Astfel, martora ..., secretar casier la Organizaţia judeţeană PSD Arad nu confirmă susţinerile colaboratorului Munteanu Bogdan şi nici modul subiectiv de redare şi interpretare a discuţiei dintre cei doi. Aceasta arată că este adevărat că s-a stabilit că pentru persoanele cu funcţii în partid s-a stabilit plata unei contribuţii lunare de 10 % din venitul net al fiecăruia, fără a preciza însă că aceste contribuţii erau plătite pentru promovarea în funcţie, deşi a fost întrebată acest lucru în mod expres de procuror.”, a notat magistratul Rus în motivare.
După ce a analizat riguros toate probele prezentate de anchetatorii DNA Timișoara, respectiv, înregistrări ambientale, interceptări telefonice, declarații de inculpați și de martori, magistratul a stabilit că deși unele fapte sunt categoric deja probate, nu doar asumate de indicii, iar altele nu pentru că unii martori audiați nu au confirmat cele discutate în probele tehnice, ele nu sunt grave pentru că nu au emoționat opinia publică.
Au fost săvârșite infracțiunile
„Având în vedere considerentele anterior expuse, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că în cauză sunt probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că au fost săvârşite infracţiunile descrise în capitolele II, III şi VI din propunerea de arestare preventivă.
Referitor la solicitarea de a se dispune luarea acestei măsuri preventive, se constată că în referat se susţine că privarea inculpaţilor de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, prin raportare la modalitatea concretă de comitere a faptelor, care oferă indicii asupra gravității acestora, precum și asupra modului elaborat, organizat, ierarhizat, constant și conspirativ în care a fost concepută activitatea infracțională.
Gravitatea faptelor reiese și din modul în care persoanele cu funcții de conducere din partid au procedat la numirea în funcții de conducere ale D.R.D.P. Timișoara pe criterii pur politice, fără concurs sau examen, eludându-se astfel normele legale care impun ca ocuparea acestor posturi într-o instituție de o asemenea importanță să se facă prin prisma criteriilor ce țin de profesionalism.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine că acuzaţiile aduse inculpaţilor, în parte probate, constau în fapte de o gravitate sporită, dată de modul de concepere şi de comitere, de persoanele care au avut iniţiativa pretinderii, de numărul actelor comise şi intervalul de timp în care s-a desfăşurat pretinsa activitate infracţională (în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii Horgea Cristian, Miuţescu Elisabeta şi Ispravnic Cristian).
Cu toate acestea, nici procurorul nu a indicat şi nici instanţa nu a identificat motivele pentru care privarea inculpaţilor de libertate ar fi necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică şi în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni, astfel cum prevăd dispoziţiile art.223 alin.2 şi ale art.202 alin.1 din Codul de procedură penală.
În cauza de faţă nu s-a propus şi administrat nici o probă privind existenţa unui pericol social concret pentru ordinea publică ca urmare a lăsării în libertate a inculpaţilor, pericol care nu poate subzista doar ex re, din simpla săvârşire a unor infracţiuni grave”, se arată în motivare.
În continuare magistratul notează că „raportat la motivele expuse mai sus, la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, având în vedere persoana inculpaţilor, mediul din care acestea provin, lipsa antecedentelor penale dar şi stadiul avansat al probaţiunii administrate în cauză, şi reţinând că măsura arestării preventive reprezintă o situaţie de excepţie, regula fiind cercetarea în stare de libertate, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că lăsarea în libertate a inculpaţilor nu constituie un pericol concret pentru ordinea publică, iar pentru buna desfăşurare a procesului penal nu se impune privarea de libertate acestora, fiind însă justificată luarea faţă de inculpaţii Horgea Cristian, Miuţescu Elisabeta şi Ispravnic Cristian a măsurii controlului judiciar”.
Fapte de gravitate
„În cauza de față, se constată că faptele de care sunt acuzaţi inculpaţii prezintă o gravitate deosebită, prin prisma împrejurărilor concrete în care se presupune că au fost săvârșite, al numărului persoanelor implicate, cât și al efectelor produse, elemente în raport de care măsura arestării preventive ar putea apărea ca fiind proporțională cu gravitatea acuzației aduse, în special în ceea ce priveşte infracţiunile de trafic de influenţă şi luare de mită”, mai notează magistratul Rus care arată în continuare că „în acord cu jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine că gravitatea deosebită a unei infracţiuni şi reacţia publicului faţă de aceasta determină legitimitatea privării de libertate numai dacă ordinea publică continuă să fie ameninţată, arestarea preventivă neputând fi folosită ca o anticipare a pedepsei cu închisoarea”.
„În plus faţă de acestea, din nicio probă existentă la dosar nu rezultă că inculpaţii ar fi manifestat un comportament care să impună privarea lor de libertate în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni.
Din această perspectivă însă, având în vedere că inculpaţii nu au dat încă, toţi, declaraţii în cauză şi sunt acuzaţi de comiterea unor infracțiuni în aceleaşi împrejurări, iar doi dintre colegii acestora au calitatea de colaboratori în cauză, judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că, în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, se justifică instituirea faţă de inculpaţii Horgea Cristian, Miuţescu Elisabeta şi Ispravnic Cristian a unei măsuri preventive alternative mai puțin grave decât arestarea preventivă, respectiv cea a controlului judiciar, măsură proporțională, suficientă și adecvată scopului amintit anterior”, arată în finalul motivării magistratul Rus.
