Premium
Înfiinţarea unei Direcţii în investigarea infracţiunilor de mediu, adică un DNA al pădurilor, ar birocratiza excesiv un sistem care există şi care funcţionează, atenţionează reprezentanţii Asociaţiei Forestierilor din România (ASFOR), într-un comunicat de presă transmis, joi, AGERPRES.
"Prin activitatea sa, ASFOR promovează lupta împotriva infracţionalităţii din orice domeniu, nu doar din domeniul mediului şi evaziunii fiscale, deoarece prin mecanismele infracţionale sunt puse în pericol principiile funcţionale pe care se bazează economia de piaţă liberă, fiind afectate în special atributele liberei concurenţe şi a accesului echitabil la resursa de lemn. Însă, trebuie avut în vedere şi ceea ce reprezintă infracţionalitatea de mediu şi din zona silvică: statistic, în anul 2019, doar 1,41% din totalul cauzelor supuse analizei şi soluţionării de către Parchete au fost reprezentate de infracţiunile silvice şi 0,21% de cele de mediu. ASFOR a analizat cu atenţie propunerea legislativă din Parlamentul României cu privire la înfiinţarea unei direcţii (Parchet) specializată în investigarea infracţiunilor de mediu (DNA al pădurilor) şi considerăm că un asemenea demers ar birocratiza excesiv un sistem care există şi care funcţionează", menţionează Asociaţia.
Conform datelor statistice comunicate de către Consiliul Superior al Magistraturii, citate de ASFOR, în anul 2019 au fost înregistrate 1.766.900 de cauze de soluţionat de către Parchete, dintre care 3.747 de cauze care conţin şi o infracţiune de mediu şi 24.934 de cauze având ca obiect infracţiuni silvice.
În viziunea forestierilor, a înlocui activitatea celor 246 de Parchete, organizate ierarhic, pe trei nivele, cu o direcţie, nu pare a fi cea mai inspirată măsură în lupta dusă cu cei care comit infracţiuni de mediu sau în silvicultură.
"Noi considerăm că este necesară o specializare atât a poliţiştilor, cât şi a procurorilor din actualele structuri ale Poliţiei şi Ministerului Public, pentru a înţelege fenomenul infracţional din domeniul mediului. În acest sens, doar printr-o conlucrare la toate nivelurile - între reprezentanţii Poliţiei, ai Ministerului Public, Gărzi forestiere, mediul universitar, asociaţii profesionale - pentru ca prin dialog, printr-o comunicare continuă, constructivă, să reuşim să creăm acele mecanisme prin care activitatea din cadrul economiei forestiere să fie înţeleasă şi analizată corect. Însă, în acelaşi timp, se impune să identificăm carenţele din sistemul de control, pentru a reduce până la eradicare fenomenul infracţional din domeniul mediului. Considerăm că trebuie să existe acel moment zero, în care să ne unim cu toţii forţele, pentru a găsi cele mai bune metode de a limita, dacă nu chiar de a elimina, activităţile infracţionale din domeniul mediului", sunt de părere reprezentanţii ASFOR.
Potrivit sursei citate, în acest moment, în România, există structuri specializate în anchetarea şi lupta cu infracţionalitatea din domeniul mediului.
ASFOR consideră că dezvoltarea economică a României trebuie realizată cu un sprijin pentru IMM-uri, pentru firmele româneşti de exploatare şi industrializare a lemnului.
În acest sens, forestierii propun o serie de măsuri, printre care: resursa de lemn trebuie să fie folosită pentru dezvoltarea comunităţilor locale; derularea unui program naţional pentru construcţia de case pasive din lemn; demararea unui program naţional pentru sprijinirea populaţiei în achiziţionarea de instalaţii de încălzire cu randament crescut; implementarea unui program naţional pentru tehnologii de exploatare prietenoase cu mediul (funiculare, manşoane, poduri mobile, lungoane); eliminarea TVA pentru lemnul de foc; TVA de 5% pentru lemnul folosit în construcţii.
Asociaţia Forestierilor din România - ASFOR este organizaţia patronală şi profesională a operatorilor economici din exploatări forestiere şi industrializarea lemnului - ce reprezintă, promovează, susţine şi apără interesele economice, juridice şi sociale ale membrilor săi în plan naţional şi internaţionale.
