Premium
Rata anuală a inflației a crescut la 10,15% în luna martie, cel mai înalt nivel de la aderarea României la UE. Un asemenea eșec nu își are explicația doar în restricțiile impuse de pandemia de coronavirus și în efectele războiului din Ucraina, ci mai ales în lipsa unor măsuri coerente la nivel guvernamental. Spațiul de manevră al BNR în ceea ce privește limitarea inflației este destul de limitat, iar instrumentele de politică care nu afectează major creșterea economică au fost déjà folosite. Guvernul, prin politicile fiscal-bugetare, are rolul principal în reducerea creșterii prețurilor și protejarea persoanelor cele mai expuse creșterilor de prețuri. Totuși, fără urmă de îndoială, guvernul PSD-PNL-UDMR poartă vina pentru situație, rata uriașă a inflației fiind dovada incontestabilă a eșecului coaliției de guvernare în tot ceea ce înseamnă politici economice. Unor provocări serioase la adresa stabilității financiare a românilor și a României, guvernul a răspuns prin creșterea cheltuielilor cu personalul, prin impunerea controversatului program Anghel Saligny și printr-o plafonare a prețurilor la energie prost gândită și implementată tardiv. Am avertizat, de fiecare dată, că este nevoie de mult profesionalism și de responsabilitate, pentru că doar așa vom face față situației complicate de pe piața energiei.
O inflație generată pe piața energiei
Inflația de astăzi este generată mai ales de prețurile la energie (80% din creștere) și din creșterea prețurilor la materii prime (petrol, aluminiu, cereale etc). Pandemia a condus la scăderea cererii, oprirea producției în multe sectoare sau închiderea temporară a unor fabrici. Așa cum am mai arătat, reducerea consumului de energie electrică și gaze naturale a determinat reducerea producției de petrol și gaze și colapsarea prețurilor spot în vara anului 2020. Furnizorii de gaze au fost prinși atunci cu contracte la 1-2 ani la prețuri mari și cu depozitele pline de gaze scumpe. Reducerea consumului industrial, dar și al producției de gaze din 2020, au facut ca furnizorii să nu mai umple depozitele și să evite contractele pe termen lung, fragilizând piața de energie. Deficitele uriașe înregistrate în toată lumea în 2020 pentru a proteja activitatea companiilor și locurile de muncă au facut ca statele să arunce bani în piață. Creșterea rapidă a cererii sub șocul banilor ieftini și din abundență, precum și creșterea rapidă a consumului și reluarea consumului amânat au determinat o creștere accentuată a prețurilor la produse energetice și la materii prime. Tensiunile dintre Rusia și Ucraina, cât mai ales declanșarea războiului, au amplificat aceste tendințe.
Pericolul care amenință economia României
Criza din piața energiei are efecte puternice în toată economia. În primul rând, creșterea prețurilor la energie micșorează venitul real disponibil al românilor, iar asta se vede în consum și în deteriorarea standarduli de viață. În același timp, de suferit au și companiile. Din cauza scumpirii energiei și a sincopelor din lanțurile globale de aprovizionare, vor crește prețurile de producție și companiile românești, mai ales exportatorii, vor pierde la capitolul competitivitate. Tuturor le vor fi afectate profiturile, iar asta va determina companiile să își regândească strategia de investiții, de extindere, de creare de locuri de muncă. În aceste condiţii, estimările indică o scădere cu circa 2 puncte procentuale a dinamicii anuale a PIB real pe parcursul următorilor doi ani, din care cel putin 1 punct procentual în cursul anului 2022.
Creşterea preţurilor la energie are un efect negativ şi asupra locurilor de muncă. Un studiu pe un eşantion de 3,1 milioane angajaţi din companiile nefinanciare cu capital majoritar privat, arată că o majorare cu doar 10% a costurilor cu utilităţile ale companiilor are ca efect, în lipsa unor măsuri de sprijin, o diminuare cu aproximativ 12.000 a numărului de salariaţi. Bineînțeles, foarte afectate sunt sectoarele în care se folosește multă energie în procesul de producție, unde este de așteptat să vedem restructurări ale activității și o creștere a numărului de insolvențe. Pe temen mediu vor simți o presiune din partea componentei de resurse umane toate companiile, care se vor vedea obligate să majoreze veniturile salariaților pentru a acoperi măcar o parte din inflație.
Ce trebuie făcut
Înainte de toate, este nevoie de o mai bună coordonare a politicii fiscal-bugetare cu cea monetară. BNR are instrumente limitate, dar poate să ajute printr-o politică monetară adecvată - creștere ușoară a ratei dobânzii de politică monetară spre nivelul core-inflation, în special pentru folosirea ca ancoră valutară; limitarea injecției de lichiditate și administrarea stricta a lichidității din sistemul bancar. În schimb, guvernul are la dispoziție o multitudine de soluții care să aibă și un efect imediat, dar și pe termen lung. În primul rând este nevoie de o politică fiscal bugetară responsabilă, cu măsuri reale și predictibile, și de un control riguros al cheltuielilor publice, printr-o analiză a calității cheltuielilor publice și limitarea cheltuielilor inutile ale statului. Apoi, ne trebuie măsuri simple și clare de limitare a prețului gazelor și energiei electrice pentru consumatorii casnici și pentru companii pe o perioadă minimum un an. Gândită bine și implementată corect, nu așa cum a fost deja promovată, această măsură ar asigura predictibilitate și ar susține efortul investițional al companiilor.
De ce nu se face ceea ce trebuie
Situația în care ne aflăm astăzi are mai multe cauze. Înainte de toate, se văd cu ochiul liber numeroasele disfuncționalități la nivelul coaliției – partenerii se ceartă și se contrazic public, lucru care arată că nu există o direcție clară. Astfel este distrusă încrederea în economia românească, iar asta se va simți în nivelul investițiilor străine. În plus, guvernul funcționează incoerent, cu prestații catastrofale ale miniștrilor care ar trebui sa aibă rol important - energie, finanțe, muncă, fonduri europene, agricultură sau economie. Nu în ultimul rând, neîncrederea este accentuată de absența premierului din spațiul public pe subiectele principale economice și sociale. În concluzie, România trece printr-o accentuată criză de leadership, iar coaliția de guvernare răspunde numeroaselor provocări internaționale prin măsuri populiste fără acoperire și prin multă incompetență. În ceasul al 13-lea, Guvernul a venit cu un o prezentare powerpoint expusă cu poticneli și gâfâieli, cu erori și măsuri existente de ani de zile dar prezentate ca o mare invenție. Lipsa de încredere în propriile măsuri și în perspectivele economice se vede și din faptul că guvernul promite măsuri de sprijin ... în euro!
Anca Dragu, senator USR
