Premium
Acordul Brexit elaborat de Guvernul Theresa May şi Bruxelles prevede reciprocitate în privinţa libertăţii de circulaţie, o perioadă de tranziţie post-Brexit, menţinerea Marii Britanii în uniunea vamală, un statut special al provinciei britanice Irlanda de Nord şi păstrarea aranjamentelor comerciale informează mediafax
"În sfârşit, Theresa May a ajuns la un acord cu Bruxellesul privind retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, un fapt care ne aminteşte ce a spus Winston Churchill despre democraţie - cea mai proastă formă de guvernare, în afară de toate celelalte", comentează publicaţia The Wall Street Journal într-un editorial intitulat "Cel mai bun acord Brexit prost / Tratatul de retragere din UE negociat de Theresa May este slab, dar este singura propunere".
În cazul în care planul aprobat de Guvernul Theresa May va trece de Parlamentul britanic, acordul va intra în procesul de ratificare, iar negocierile se vor axa pe relaţiile bilaterale post-Brexit.
Citește și: Mișcare de ULTIMĂ ORĂ a soției lui Klaus Iohannis - Prima doamnă le-a trimis procurorilor un fax
"Cele mai multe detalii ale planului nu sunt controversate. Acestea includ prevederi privind statutul cetăţenilor UE în Marea Britanie şi al britanicilor din spaţiul comunitar, precum şi despre fondurile cu care Londra va contribui la bugetul UE conform angajamentelor asumate înaintea referendumului din 2016", subliniază WSJ.
"Controversele se referă la acordul comercial pe care Bruxellesul l-a cerut pentru evitarea reinstituirii controalelor la frontiera dintre Irlanda de Nord, parte a Marii Britanii, şi Irlanda, care rămâne în UE. Theresa May a acceptat ca Marea Britanie să rămână în uniunea vamală comunitară dacă nu va fi semnat un alt tratat comercial. Marea Britanie va accepta unele reglementări UE, iar prevederile economice ar putea ajunge să difere între Irlanda de Nord şi restul Marii Britanii", subliniază WSJ, observând că lideri conservatori pro-Brexit precum Boris Johnson au dreptate să critice acordul şi să îl catalogheze "specific unui stat vasal", în contextul în care aranjamentul limitează abilitatea Marii Britanii de a negocia acorduri comerciale terţe înaintea aranjamentelor cu Bruxellesul.
"Dar acesta este cea mai bună şi în prezent singura opţiune disponibilă. Reinstituirea frontierei în Irlanda de Nord, care ar fi necesară în lipsa acordului de retragere, ar anula angajamentele asumate de Marea Britanie în cadrul Acordului de Pace din 1998, cu riscul reizbucnirii violenţelor între facţiuni rivale. Marea Britanie a refuzat şi propunerea Bruxellesului de creare a unui nou aranjament vamal între Irlanda de Nord şi restul Marii Britanii, deşi acesta ar fi logic din punct de vedere economic", notează WSJ.
Acordul de 585 de pagini prevede ca Marea Britanie să achite restanţe de aproximativ 44 de miliarde de euro şi garantarea statutului pentru cei aproximativ trei milioane de cetăţeni UE de pe teritoriul Marii Britanii, pe bază de reciprocitate. Perioada de tranziţie post-Brexit este de 21 de luni, cu posibilitatea ca Londra să poată obţine prelungirea o singură dată. Conform aranjamentului vamal, Marea Britanie va fi nevoită să aplice reglementările europene privind produsele din străinătate şi nu se va putea retrage unilateral. În virtutea rămânerii în uniunea vamală comunitară, Marea Britanie va accepta menţinerea statutului de egalitate pentru firmele britanice şi europene, respectând regulile privind subvenţiile, protecţia mediului, contractele de muncă şi standardele fiscale.
