Premium
Acuzaţiile ce îl vizează pe preşedintele american Donald Trump, care ar fi divulgat informaţii sensibile unor responsabili ruşi, ridică problema de a şti dacă el a comis un delict şi care ar putea fi consecinţele judiciare ale gestului său, comentează miercuri France Presse, conform agerpres.
Potrivit cotidianului The Washington Post şi altor media, Donald Trump a divulgat informaţii clasificate despre un plan al grupării jihadiste Statul Islamic (SI) de a dota laptopuri cu încărcături explozive pe care ar urma să le detoneze la bordul unor avioane şi a numit un oraş în Siria în care o sursă ar fi cules această informaţie.
SECRETELE DE STAT pe care Donald Trump le-a spus rușilor sunt din...ISRAEL
Preşedintele are puterea de a declasifica informaţii, potrivit experţilor. Unii afirmă chiar că, divulgând informaţii clasificate, preşedintele de fapt le desecretizează şi nu comite deci un delict.
"Nu cred că el a făcut ceva ilegal. Preşedintele are în general puterea de a declasifica documente. Dar se poate afirma că el a fost imprudent. Nu pentru că eşti învestit cu o putere să faci ceva înseamnă că eşti şi îndreptăţit să faci asta", explică Cristina Rodriguez, profesor invitat la Colombia Law School.
Alţi experţi afirmă că expunerea de informaţii sensibile unei ţări inamice ca Rusia, în timp ce ele nu au fost împărtăşite unor aliaţi, ar putea constitui o încălcare a jurământului prezidenţial.
Preşedintele jură "să păstreze, să protejeze şi să apere" Constituţia americană. Or, împărtăşirea unor informaţii sensibile Moscovei, acuzată de serviciile americane de informaţii de ingerinţă în alegerile prezidenţiale care l-au adus pe Donald Trump la putere, ar putea reprezenta o încălcare a acestui jurământ solemn.
Citește și: INCREDIBIL O școală celebră le va permite băieților să poarte FUSTE, la ore
O astfel de imprudenţă ar putea fi considerată figurând printre "crime şi delicte de înaltă importanţă", susţin unii experţi. "Aceasta ar putea foarte bune să fie interpretat ca delict care să justifice o destituire. "Nu aveţi nevoie să fi comis un delict pentru a fi destituit, puteţi fi destituit pentru abuz de putere sau pentru a fi depăşit încrederea opiniei publice", explică Cristina Rodriguez.
Orice anchetă asupra unei eventuale proceduri de destituire trebuie să fie lansată de Congres. Dar cum aceste informaţii au fost divulgate unor înalţi responsabili ruşi şi democraţii solicită numirea unui procuror special pentru ancheta asupra ingerinţei ruseşti, acest procuror - dacă este numit - ar putea să se ocupe de asemenea de acest caz.
David Golove, profesor de drept la New York University, afirmă că una este dacă Donald Trump "doar a pălăvrăgit în stilul său inimitabil" - ceea ce ar putea fi considerată o imprudenţă -, dar este altceva dacă el a făcut-o "în semn de bună credinţă" pentru a relansa relaţiile americano-ruse. "Aceasta ar putea fi considerată ca o decizie a comandantului suprem, chiar dacă pare stupidă sau eronată", explică el.
Republicanii sunt în ansamblu fideli preşedintelui. Există deci puţine şanse ca o procedură de destituire să fie lansată.
Vreme SCHIMBĂTOARE în România: Prognoza pentru următoarele zile
Dar indignarea opiniei publice ar putea să exercite presiune asupra liderul republicanilor din Senat, Mitch McConnell, care va trebui să cântărească această eventuală decizie în funcţie de interesele partidului său. "Atâta vreme cât Donald Trump va fi protejat de republicani, el nu are de dat socoteală cu adevărat", estimează Golove.
Opozanţii lui Donald Trump consideră că aliaţii SUA ar putea fi de acum înainte reticenţi în a împărtăşi informaţii sensibile de teama ca ele să nu ajungă la persoane nepotrivite. Potrivit The New York Times şi altor canale media, informaţii despre Statul Islamic au fost furnizate de Israel şi transmise Rusiei, marele aliat al Iranului, inamic declarat al Israelului.
Alţi experţi se tem de asemenea ca Rusia să nu exploateze aceste informaţii pentru a descoperi sursa lor şi a o împiedica ca ea să fie utilizată împotriva propriilor sale interese în Siria.
"În afară de problema legalităţii, există o tradiţie îndelungată în cadrul comunităţii de informaţii, potrivit căreia nimeni nu trebuie să compromită în niciun fel sursele sale", aminteşte Mark J. Rozell, decan al Schar School of Policy and Gouvernment de la Universitatea 'George Mason'.
