Îngrijorarea lui Băsescu nu îl împiedică pe Hellvig să devină șef la SRI

Autor:

Publicat: 24/02/2015 23:12

Actualizat: 25/02/2015 07:54

Digi24:

Emil Hurezeanu a comentat atacul lui Traian Băsescu la adresa lui Eduard Hellvig. „Domnul Băsescu poate să aibă păreri despre oameni. Rezultatul votului din Parlament contează, este determinant. Până acum în afară de Partidul Mișcarea Populară nimeni nu a anunțat că votează împotrivă. Asta nu înseamnă că Parlamentul are dreptate și Băsescu nu are dreptate. Poți să ai dreptate și când ești singur, cu toate parlamentele și armatele în funcțiune împotriva ta. Iohannis l-a testat în timpul campaniei electorale pe Hellvig. Are încredere în el. Omul o fi avut meandrele concretului prin care a trecut, toată lumea trece prin meandre și își face mendrele cu concretul în față. Domnul Băsescu își poate păstra îngrijorarea și părerea pe care crede că trebuie să o aibă despre acest domn. Asta nu îl împiedică să devină șef la SRI”, a spus Emil Hurezeanu.

RFI:

DNA are un bilanţ record pe 2014: cele mai multe dosare penale soluţionate şi cel mai mare număr de demnitari de rang înalt investigați, conform datelor prezentate, marţi, de DNA. Şeful Direcţiei, Laura Codruţa Kovesi, atrage, însă, atenţia că procurorii sunt suprasolicitaţi de numărul mare de dosare şi cere suplimentarea cu 50 a numărului acestora. În plus, ea susţine că o problemă majoră a sistemului este gradul extrem de slab al recuperării prejudiciilor stabilite în Instanţă. În acest context, procurorul Alexandra Lăncrănjan, explică că aceste neajunsuri sunt probleme cauzate de organizarea defectuoasă a sistemului.De cinci ani procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, Alexandra Lăncrănjan afirmă că, în opinia sa, sistemul trebuie reformat din punct de vedere organizatoric: “o primă problemă este că nu reuşim să unificăm ministerul public într-o instituţie care ar putea să gestioneze dosarele. (...) În domeniul economic, nu am ajuns la punctul în care să gândim interinstituţional, să cercetăm aceste infracţiuni de achiziţii publice, de fraude cu fonduri comunitare, de evaziune fiscală sau de spălare a banilor prin aducerea în aceeaşi instituţie a altor autorităţi. Anchetarea unui caz tipic de evaziune fiscală presupune atât munca poliţiei, cât şi a procurorului, dar şi a altor autorităţi precum ANAF-ul sau autorităţile vamale care acum sunt separate şi nu aduc aport decât incidental anchetei penale”. În problema suprasolicitării procurorilor, Alexandra Lăncrănjan afirmă că “există unele dosare care necesită şi jumătate de an de muncă, numărul avansat de şeful DNA de 105 dosare instrumentate în 2014 de fiecare procuror fiind mult prea mare”. Din nou, şi această problemă, ca şi cea a eficientizării procesului de recuperare a prejudiciilor stabilite de Instanţă, ar putea fi rezolvate printr-o mai bună cooperare între instituţii. În plus, “problema recuperării prejudiciilor ar putea fi ameliorată prin declanşarea mai rapidă a anchetei fiscale, în paralel cu cea penală”.

Ziarul Financiar:

Nu întâmplător una din primele vizite oficiale pe care Klaus Iohannis le efectuează în calitate de preşedinte al României este în Republica Moldova. România este cea care ar trebui să deschidă drumul către Europa pentru mica economie de nici 7 miliarde de euro care încearcă să se rupă din sfera de influenţă a Rusiei. Însă evenimentele din ultimele luni pot fi un semn că Moldova mai are mult de lucru pentru a deveni un stat european. Iohannis se prea poate să fie în vizită – o vizită de două zile care se va încheia astăzi - într-o ţară a cărei economie este pe cale să intre în criză. Leul moldovenesc s-a depreciat cu 25,5% în raport cu dolarul şi cu aproape 18% faţă de euro de la începutul anului până la mijlocul acestei luni, în parte din cauza crizei valutare cu care se confruntă Ucraina şi Rusia, dar şi a unei devalizări colosale a unor bănci moldoveneşti echivalente, după unele calcule, cu 13% din PIB-ul ţării sau cu 58% din veniturile bugetului pe 2014. Scandalul devalizării a adus în colimatorul publicului politicile băncii centrale şi personaje-cheie aflate la conducerea ţării. Presa locală scrie că banii dispăruţi din bănci au ajuns în Rusia. Moldova este o economie mică. Dacă ar fi parte din România, ar reprezenta a 30-a parte din economia românească. Exporturile României către Moldova reprezentau în primele nouă luni ale anului trecut 1,6% din total. România este însă pentru Moldova cel mai mare partener comercial, înlocuitorul Rusiei. Ponderea exporturilor către România a crescut de la 17% în 2013 la 18,6% în 2014, potrivit datelor statistice oficiale moldoveneşti. Ponderea Rusiei s-a prăbuşit de la 26% la 18,1%. Ponderea importurilor din România a urcat de la 13% la 15%, pe când cea a importurilor din Rusia s-a redus de la 14,3% la 13,5%. Dacă la nivel comercial Moldova pare că se rupe de Rusia, nu acelaşi lucru se poate spune despre forţa de muncă. După unele estimări, 700.000 de moldoveni lucrează în Rusia. Banii trimişi acasă de moldovenii care lucrează în străinătate echivalează cu 30% din PIB-ul ţării, iar până la 65% din aceste fonduri sunt trimise din Rusia.Peste 72% din tinerii plecaţi la muncă în afara ţării lucrează în Rusia. În aceste condiţii, economia Republicii Moldova este foarte sensibilă la volatilităţile de pe pieţele valutare. Deprecierea meteorică a leului moldovenesc a provocat panică în rândul populaţiei şi scumpiri în masă. Oameni au invadat supermarketurile şi pieţele, iar din cauza numărului mare de cumpărători, comercianţii au ridicat preţurile după propriul plac, scrie Timpul.md. Astfel, „salariile şi aşa mizere ale moldovenilor să ajungă mai mult simbolice”, notează Deutsche Welle. După ce leul a reuşit să se întărească, preţurile au refuzat să scadă.

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!