Inovaţia radicală care ar schimba societatea românească în următorii 20 de ani

Planul lui Daniel David

„S-a făcut bine ce s-a făcut până acum, dar, ca dezvoltare/schimbare, eu cred că nu putem trata toate aspectele - economice, sociale, culturale, de politică internaţională - ca fiind la fel de importante în acest proiect de ţară. Eu cred că elementul central în orice modernizare a unei ţări este elementul educaţional şi nu vorbesc aici despre toate palierele acestuia, ci despre învăţământul superior”, a susţinut Daniel David. Asta este viziunea nouă pe care el ar dori să o aducă în Proiectul de Ţară. De ce? „Învăţământul superior pregăteşte educatorii, învăţătorii şi profesorii care vor lucra în grădiniţe, şcoli primare, secundare şi licee. Dacă aceştia sunt prost pregătiţi, dacă ei nu au o viziune de modernizare a României bazată pe principii vestice, n-ai cum să pregăteşti noile generaţii în această paradigmă nouă şi astfel nu vei avea o Românie modernă. Apoi, tot învăţământul superior îi pregăteşte şi pe specialiştii care vor intra în piaţa muncii – economişti, medici, ingineri etc. Dacă economiştii vor fi slab pregătiţi, economia va merge prost, dacă medicii vor fi slab pregătiţi, sistemul de sănătate nu va fi performant etc”, explică cercetătorul.

Unde începe reformarea unei ţări

Componenta de educaţie superioară stă la baza reformării tuturor celorlalte aspecte cuprinse în proiectul de ţară. „N-are sens să spunem politicos că educaţia este unul dintre elementele fundamentale sau că este una dintre priorităţi. Nu ajunge! Trebuie să spunem realist că educaţia este elementul generativ, este elementul central care nu numai că face legătura între toate celelalte componente, dar adesea le şi cauzează. Dacă nu ai resursă umană de calitate niciunul dintre celelalte segmente ale societăţii nu va funcţiona. Dacă noi am face această schimbare în învăţământul superior, atunci în aproximativ 20 ani s-ar schimba şi celelalte domenii. Dacă nu modernizăm învăţământul superior, n-are rost să vorbim despre un proiect de ţară, pentru că noi continuăm să creăm resursa umană care nu modernizează ţara”, spune David. El precizează că în paralel se pot face planuri/intervenţii specifice în celelalte domenii, dar acestea trebuie să vină coroborate cu elementul central - modernizarea învăţământului superior. (...)

Fostul președinte Traian Băsescu este unul dintre cei care folosesc portițele legislative, deși a fost ani de zile un adversar declarat al acestui cumul. Ultima sa declarație de avere conturează o altă viziune. El a primit de la Ministerul Muncii o pensie de 37.956 lei, are o indemnizație de fost președinte de 139.200 lei, iar de la Senat a obținut  2.767 lei (e vorba de o parte din decembrie 2016). Între timp, indemnizațiile senatorilor cu crescut la 13.050 lei.

Un pensionar extrem de activ este și deputatul PSD Eugen Bejinariu. Potrivit celei mai recente declarații de avere, el a încasat, în 2016, 77.176 lei de la Camera Deputaților și 101.004 lei pensie. Bejinariu este general-ma-ior în rezervă al MApN și a beneficiat de o pensie specială, care nu este calculată pe bază de contribuție. El a condus Secretariatul General al Guvernului în timpul lui Adrian Năstase, fiind și premier interimar. După ce nu va mai fi parlamentar, Bejinariu poate încasa fără grijă și o pensie pentru activitatea legislativă. Legea privind pensiile parlamentarilor prevede interdicții pentru cei condamnați pentru fapte de corupție. Însă, Bejinariu nu este în pericol după ce Camera Deputaților a respins o cerere de urmărire penală. (Mai multe detalii AICI)

Luna trecută, în urma celui de-al doilea test cu rachetă balistică intercontinentală din vara aceasta al Coreei de Nord, Consiliul de Securitate al ONU a aprobat impunerea unor sancțiuni noi, mai stricte, asupra micuței țări (Coreea de Nord - n.r.). Răspunsul, publicat în mass-media de stat nord-coreeană, a fost angajamentul că „vor fi făcuți pași strategici, însoțiți de acțiuni concrete, fără ezitare, cu mobilizarea tuturor forțelor naționale”.

În ziua următoare, Trump a surprins prin declarația că următoarele amenințări din partea Coreei de Nord vor fi întâmpinate cu „foc și furie, așa cum lumea nu a mai văzut niciodată”. Coreea de Nord a replicat imediat, prin noi amenințări, că va da o lovitură învăluitoare („enveloping” strike) asupra teritoriului SUA din Guam. Trump a răspuns că armata americană e gata de luptă.

Și, într-adevăr, în timp ce se desfășura schimbul de focuri retorice, SUA își pregătea aparent opțiunile militare revizuite pentru atacarea Coreei de Nord. Mai sinistru, conform unei analize de securitate confidențiale din SUA, Coreea de Nord a dobândit capacitatea de miniaturizare a focoaselor nucleare și ar putea deține până la 60 de bombe. Miza jocului dintre Kim și Trump este în creștere.

Este puțin probabil ca SUA sau Coreea de Nord să vrea într-adevăr un război. Dar, așa cum concluziona istoricul A.J.P. Taylor după studierea a opt mari războaie începând cu secolul 18, „războiul a început adesea mai mult din frică decât din pasiunea pentru război sau cucerire”.

Conform spuselor lui Taylor, multe din războaiele europene „au fost începute de o putere amenințată, care nu avea nimic de câștigat de pe urma războiului, însă avea multe de pierdut”. (Mai multe detalii AICI)