Reacțiile în mediul online sunt mai puțin ponderate față de zilele trecute. Voci care evitau să dea sentințe definitive par acum mai hotărâte. Pe scurt, poate pentru prima dată, începem să înțelegem guvernul Cioloș.
Analiștii văd în instaurarea noului guvern și un triumf politic al lui Klaus Iohannis
„A așteptat la cotitură și a devenit într-o noapte, cînd lumea se aștepta mai puțin, Nr.1 în politica românească. Nu știu cât va dura dar deocamdată controlează jocul. Jocul greșeala așteaptă, se spune la șah. Azi suntem într-un regim prezidențial. Când l-am auzit odată pe Crin Antonescu spunând că sub Iohannis va fi un regim prezidențial nu l-am crezut Se adeverește, a avut dreptate. S-a instalat chiar mai repede decât ne-am fi așteptat.”, spune Stelian Tănase pe pe blogul personal.
Însă nu se uită de câte ori predecesorul său, Victor Ponta, a reușit să supraviețuiască.
„Guvernul Cioloș a trecut lejer de votul Parlamentului, dar va mai amintiţi câte scenarii au căzut, cât de greu a picat Victor Ponta şi cum două evenimente neaşteptate - lebede negre cum li se zice - au dat peste cap toate planurile minuţios pregătite în laboratoarele puterii? Istoria căderii lui Victor Ponta începe cu ziua punerii oficiale sub acuzare: 5 iunie 2015. Din acest moment, zilele fostului premier în fruntea guvernului sunt numărate. Toată vara, Ponta se luptă pentru a supravieţui. Partenerul său loial, Gabriel Oprea, ajunge la un pas să-i ia locul. Ce n-a funcţionat? Ce a dat peste cap toate socotelile?” se întreabă Dan Tapalagă pe Hotnews.
Conform lui Tapalagă, răspunsul stă în manifestațiile post-Colectiv și apropierea dintre președinte și PNL:
„Relaţiile dintre Iohannis şi PNL, şi aşa într-un proces accentuat de răcire, se rup definitiv. Ruptura se vede „cristal clear” la formarea guvernului Cioloș. PSD intra în guvern cu Vasile Dancu, care ajunge doar vicepremier însă peste două ministere - cheie: dezvoltare (banii pentru baroni) şi administraţie (funcţii şi proiecte în administraţie). Pe lângă dezamăgire, în tabăra liberalilor se instalează teamă că Dacian Cioloș şi tehnocraţii lui vor prelua într-o bună zi partidul.”
Cristian Pantazi îl îndeamnă pe noul premier să se fie preocupat să facă ce se cuvine și nu ce îi cere Parlamentul:
„Guvernul Cioloș trebuie să înţeleagă că nu are nici o datorie faţă de Parlament. PSD şi PNL erau obligaţi să îl voteze, altfel mergeau în pas alergător spre anticipate, pe fondul urii populare care i-ar fi spulberat. Partidele vor vrea acum câştig maxim, îi vor cere compromisuri maxime. Eu sper să nu le facă. Şi dacă asta înseamnă un mandat de doar 3 luni, mai bine aşa şi o ieşire din scenă cu capul sus. Altfel, un mandat de premier în genunchi nu foloseşte nimănui, cu excepţia liderilor politici detestaţi de toată lumea.”, spune acesta pe Hotnews.
Ce spun influencerii din online...
Și Oana Popescu vede această posibilitate, însă mai degrabă în cheie negativă.
Teodor Tiță nu vede neapărat o confruntare între Parlament și Guvern. Dimpotrivă, ”îl îngrijorează lipsa opoziției”
„Repet: MP, ALDE și PND. Prima întrebare: sunt suficiente [pentru a face opoziție]?” se întreabă el pe În Centru. „Sau, mai rău, sunt acestea partide reale? Cu structuri în toată țara, cu participări semnificative la alegeri? Nu, nu sunt nici suficiente și nici tocmai partide. Sunt în fapt niște facțiuni de nemulțumiți care speră să devină partide.”
O analiză a lui Cristian Socol (promovată de Victor Ponta) insistă că noul guvern trebuie să renegocieze celebrul MTO.
„Ce riscă România dacă nu negociază de o manieră fezabilă traiectoria de ajustare a MTO, aşa cum au făcut şi celelalte ţări? Autorităţile române trebuie să continue demersurile de revizuire a țintelor de deficit bugetar (spun încă o dată, nu denunţarea regulii fiscale) deoarece România are nevoie de stimulare, are nevoie de investiţii şi are nevoie de accelerarea reforme structurale combinată cu menţinerea unei plase de siguranţă socială solide. Revizuirea formală a țintelor stopează orice discuţie legată de nerespectarea angajamentelor ș.a.m.d”, spune acesta pe Economica.
*
Și pe Facebook, reacțiile sunt amestecate. Este observată asumarea Guvernului de către președinte...
„Să fim atenţi la simbolistica politică. Preşedintele este cel care „instalează” pe miniştri? Care mai este rolul premierului? Unde mai este separarea puterilor în stat? Alt aspect interesant: primul minister vizat a fost Ministerul de Interne. O ceremonie pompoasă a fost organizată pentru instalarea ministrului de interne de către preşedintele Iohannis. De ce ministrul de interne? Poate pentru că ar fi fost cusută cu aţă albă o astfel de ceremonie la ministerul de justiţie.” (Bogdan Duca, Facebook)
....caracterul tehnocratic al guvernului este pus la îndoială,...
„Care guvern de tehnocraţi? Acreditarea ideii că societatea civilă nu poate livra viitori politicieni. Front comun al politicienilor împotriva oricărei încercări de penetrare a figurilor noi în politică. Miniştri numiţi de partide, în relaţie cu partidele. Cam asta avem până acum. Orice, dar numai guvern de tehnocraţi nu.” (Tudor Chirilă, Facebook).
...este criticată retragerea propunerii de a alege primarii din două tururi...
„Pare că punctul privind alegerile primarilor din două tururi a dispărut din programul de guvernare. Este o măsură crucială pentru democraţie, pentru reducerea baronimii locale, pentru care trebuie să presăm în continuare.” (Nicușor Dan, facebook)
...în timp ce alte voci salută mandatul istoric al noului guvern.
„Guvernul Cioloș are cel mai important mandat popular pe care l-a avut vreodată un Guvern. Dar și cea mai mare răspundere în fața oamenilor, nu a partidelor și parlamentarilor, cărora oamenii le-au spus “NU”.Guvernul Cioloș trebuie să răspundă cerințelor „străzii”. Orice compromis cu partidele mari, cu clasa politică despre care oamenii au strigat în Piață că nu o mai vor, înseamnă să fii împotriva dorinței oamenilor și să nu îți îndeplinești mandatul popular.” (Monica Macovei, Facebook)
Cum spuneam și în introducere, vocile din online devin mai apăsate.
Comentează